Hepatita misterioasă. Medicii sunt din nou în alertă după ce o boală necunoscută care îi afectează pe copii, apărută în străinătate, a ajuns şi în România
0
Zeci de copii cu vârste cuprinse între o lună şi 16 ani s-au îmbolnăvit de hepatită acută severă fără ca virusurile care provoacă hepatită virală acută – virusurile hepatitei A, B, C, D şi E – să fie detectate la vreunul dintre aceste cazuri. 11 ţări europene, printre care şi România, se confruntă cu această problemă. 10% din copiii care au făcut hepatita misterioasă au avut nevoie de transplant de ficat. Ce recomandări fac specialiştii.
Cazuri de hepatită acută de origine necunoscută la copii au mai fost depistate atât în Europa, cât şi în SUA, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS). Potrivit reprezentanţilor acestei organizaţii, a fost raportat cel puţin un deces din această cauză.
O fetiţă de 5 ani, primul caz în România
Până acum, au fost raportate circa 170 de cazuri de hepatită acută severă de cauză necunoscută, dintre care, cele mai multe – 114 – în Regatul Unit. În Spania au fost raportate 13 astfel de cazuri, în Israel, 12, în SUA, 9, în Danemarca, 6, în Irlanda, 5, în Ţările de Jos şi Italia, câte 4, în Norvegia şi Franţa, câte 2, iar în Belgia şi în România, câte 1. În Marea Britanie, copiii bolnavi aveau între 11 şi 16 ani, dar au fost raportate şi cazuri de hepatită acută severă şi la bebeluşi în vârstă de o lună. În majoritatea cazurilor raportate, copiii nu au avut febră, iar virusurile care provoacă hepatită virală acută – virusurile hepatitei A, B, C, D şi E – nu au fost detectate la niciunul dintre cazuri. În cazul a 17 copii (10%) a fost nevoie de transplant de ficat.
Cazul raportat de România este cel al unei fetiţe de 5 ani, din zona Bucureşti-Ilfov, internată în spital pe 4 aprilie. Potrivit datelor Ministerului Sănătăţii, în cazul ei, nu a fost depistată nicio infecţie virală acută, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi. „Starea copilului este stabilă, primeşte medicaţie simptomatică şi este în continuare spitalizat. Copilul nu a călătorit în străinătate şi nu are nicio legătură epidemiologică cu alt caz raportat către OMS Europa. Raportarea a avut la bază definiţia OMS de caz probabil, care se referă la insuficienţa hepatică, transaminaze peste 500 UI şi icter la un copil la care nu există markeri de infecţie virală hepatică”, informează comunicatul Ministerului Sănătăţii.
Ancheta epidemiologică nu a oferit date clare
Motivul pentru care în Marea Britanie au fost depistate cele mai multe cazuri nu este întâmplător, punctează dr. Marius Geantă, preşedintele Centrului pentru Inovaţie în Medicină. „Sistemul lor de supraveghere este foarte eficient”, subliniază doctorul Geantă.
Totodată, autorităţile britanice au început o anchetă epidemiologică extinsă pe cazurile diagnosticate pentru a-şi da seama în ce măsură sunt implicaţi factori de mediu care ţin de meseriile părinţilor sau de medicaţie administrată copiilor. „Se ştie, de exemplu, că paracetamolul poate să dea toxicitate hepatică. Dar n-au reuşit să identifice cauza nici prin acest chestionar foarte extins. Partea de alimentaţie a fost şi ea inclusă în evaluare, dar n-au reuşit să identifice nicio cauză comună. La fel, nu există niciun istoric relevant pentru călătorii. Deci, practic, din ancheta epidemiologică n-au rezultat date care să ne conducă spre o direcţie sau alta”, rezumă situaţia dr. Marius Geantă.
Ce ipoteze sunt luate în calcul
Pe baza datelor adunate până acum, specialiştii iau în calcul, în primul rând, categoria de posibile cauze infecţioase. Iar aici poate fi vorba despre o posibilă infecţie cauzată de o combinaţie între un subtip de adenovirus şi SARS-CoV-2 – situaţie în care subtipul acţionează ca un factor declanşator, ceea ce poate duce la apariţia hepatitei. „O altă ipoteză este aceea a unui subtip de adenovirus care să fi suferit nişte modificări care ar urma să fie evidenţiate – dacă ele există – prin analize de secvenţiere aprofundate pe care le fac britanicii. Apoi este varianta infectării cu o nouă tulpină de SARS-CoV-2. Iarăşi, ei fac secvenţiere şi pentru asta”, subliniază dr. Marius Geantă.
Ar mai fi şi posibilitatea unui agent infecţios pe care nu-l ştim în acest moment, pentru că poate nimeni nu s-a gândit la el aşa încât să-i testeze pe copii, sau un agent infecţios care nu-i asociat cu hepatitele, şi atunci el nu este testat.
O altă categorie de posibile cauze sunt cele non-infecţioase, expunerea copiilor la anumite substanţe care pot exista în mediu oriunde, începând de la aer şi până la apă şi alimente. „Cam acestea sunt ipotezele. Dar asta nu exclude să apară o altă variantă. Britanicii au un program foarte extins şi de supraveghere a cazurilor, şi de cercetare. Ei folosesc tehnologii foarte avansate care le permit să caracterizeze şi toate virusurile despre care am vorbit şi fac analize detaliate din ţesutul hepatic al copiilor afectaţi pentru a vedea exact ce modificări apar şi dacă ele pot fi corelate cu ceva ce ştim sau se poate anticipa”, conchide dr. Marius Geantă.
Semnele hepatitei, uşor de recunoscut
Ceea ce se întâmplă constituie un motiv de îngrijorare, atrage atenţia prof.dr. Mihai Craiu, medic primar pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu” din Bucureşti. De unde vine această îngrijorare? Din faptul că aceste cazuri grave de hepatită la copii au dus la situaţii în care patru copii britanici şi doi americani să necesite transplant hepatic, argumentează universitarul. „Medicii britanici au comentat că numărul acestor cazuri descrise în martie şi aprilie 2022 este mai mare decât toate cazurile raportate într-un an întreg, în 2018 sau 2019”, a subliniat acesta.
Specialistul recomandă ca, până vor exista mai multe date, toţi părinţii să înveţe să recunoască semnele hepatitei acute grave la cei mici. „Un astfel de copil are icter, adică este galben la piele şi la ochi; are o stare de oboseală extremă, foarte neobişnuită şi inexplicabilă prin efortul depus; are urini închise la culoare, precum berea brună sau ceaiul negru; are scaune foarte deschise la culoare – asemănătoare celor pe care le avea copilul în primele luni de viaţă cât era alăptat la sân sau cu o formulă de primă vârstă”, enumeră medicul pediatru.
În plus, poate avea mâncărimi inexplicabile pe piele, fără semne de boală cutanată, precum şi sângerare produsă la minime traumatisme sau chiar fără motiv. „În general, copilul cu hepatită se simte mult mai rău decât arată. Dacă părintele identifică semne de hepatită la copilul său, trebuie să meargă cu el direct la spital, pentru că sunt necesare analize de urgenţă. Dacă analizele de ficat arată valori peste 500 UI la TGO şi TGP (enzime hepatice), este posibil să fie o astfel de hepatită”, atrage atenţia medicul pediatru.
Citeşte şi:
Se încarcă comentariile...
