Experţii în sănătate susţin solicitarea de carantinare a Capitalei: Este revoltător faptul că o decizie de sănătate publică este suspendată pe criterii strict politice

Experţii în sănătate susţin solicitarea de carantinare a Capitalei: Este revoltător faptul că o decizie de sănătate publică este suspendată pe criterii strict politice

Experţii cer măsuri drastice în Capitală FOTO Arhivă

Din cauza situaţiei epidemiologice la limită, Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a propus impunerea carantinei pentru „zona metropolitană a municipiului Bucureşti”, care include Capitala şi localităţile din Ilfov. Măsura este cerută şi de tot mai mulţi experţi, dar ignorată de premierul demis Florin Cîţu.

Ştiri pe aceeaşi temă

Conform documentului transmis către Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, INSP a cerut introducerea mai multor restricţii pentru o perioadă de 14 zile după ce în Ilfov rata de incidenţă este de peste 20 de infectări la mia de locuitori în unele localităţi, iar Capitala avea joi o rată de infectare de 15,42. În primul rând, INSP a cerut interzicerea circulaţiei persoanelor nevaccinate în afara locuinţei, cu următoarele excepţii: deplasarea în interes profesional, deplasarea pentru asistenţă medicală, deplasarea din motive justificate, precum îngrijirea/însoţirea copilului, asistenţa persoanelor vârstnice sau bolnave ori decesul unui membru de familie.
 
Totodată, epidemiologii au cerut ca şcolile să treacă în sistem online, fiind permisă doar activitatea din creşe şi grădiniţe, cu respectarea regulilor de protecţie sanitară. Apoi, s-a solicitat închiderea restaurantelor, cafenelelor şi barurilor din interiorul centrelor comerciale, fiind permisă doar prepararea şi comercializarea produselor alimentare şi băuturilor în regim take-away. În fine, frizeriile şi saloanele de igienă personală ar putea funcţiona în intervalul 8.00-18.00, doar pe bază de programare, iar magazinele vor putea primi clienţi doar în intervalul orar 5.00-20.00.

Numai în tandem se poate

Solicitarea INSP vine după ce mai mulţi specialişi au explicat necesitatea măsurii. Astfel, după ce Doina Azoicăi, preşedintele Societăţii Române de Epidemiologie, a declarat pentru „Adevărul” că în actuala situaţie epidemiologică este obligatorie carantina în zona Bucureşti-Ilfov, un alt expert susţine iniţiativa, arătând că măsura este benefică nu numai din punct de vedere al combaterii pandemiei, ci şi din punct de vedere economic. 

Concret, cercetătorul Octavian Jurma subliniază chiar că, dacă judeţul Ilfov şi Capitala nu sunt carantinate în tandem, măsurile pot avea un recul nedorit. „Carantina judeţului trebuie să includă metropola de care depinde pentru ca să nu se facă lockdown peste circulaţia esenţială. Scopul carantinei este să limiteze masiv activitatea non-esenţială (care e răspunzătoare pentru majoritatea infectărilor iniţial) şi pentru a proteja activitatea esenţială (slujbe, aprovizionare şi scoală) şi pentru a reduce presiune pe spitale. Ilfov şi Bucureşti trebuie incluse sub aceeaşi cupolă pentru a se putea desfăşura activitatea esenţială fără impedimente majore, altfel carantina devine inutilă sau chiar dăunătoare”, a declarat expertul pentru „Adevărul”.
 

Impactul economic este unul pozitiv 

Octavian Jurma a mai explicat că, bine aplicată, măsura de lockdown aduce economii la buget. „Dacă un lockdown e aplicat corect şi din timp, impactul economic e pozitiv, nu negativ, pentru că protejează activitatea esenţială şi, aşa cum se vede, în lipsa sa toate activităţile vor avea enorm de suferit. 
Este revoltător faptul că o decizie de sănătate publică aflată în competenţa DSP este suspendată de o autoritate politică pe criterii strict politice. Din punctul meu de vedere, este un act de zădărnicire a combaterii bolilor. 

Octavian Jurma
medic
În cele din urmă, impactul economic al refuzului de a adopta măsurile de prevenţie e mult mai mare decât în cazul adoptării lor. Se vede deja asta în România, dar e abia începutul, costurile vor creşte exponenţial pentru cel puţin două săptămâni după revenirea la incidenţe suportabile”, precizează cercetătorul.
 

Premierul dă carantina pe certificatul verde 

În pofida solicitării INSP şi a poziţiei experţilor, premierul demis Florin Cîţu pare de neclintit. Întrebat dacă ia în calcul carantinarea Bucureştiului şi judeţului Ilfov pentru două săptămâni, premierul demis Florin Cîţu a răspuns: „Nu în acest moment. Şi anul trecut a fost această discuţie şi nu a funcţionat. (...) Dar ne uităm la alte măsuri care să împiedice răspândirea virusului. Un lucru pe care l-am discutat cu ministrul Sănătăţii este acela de a cere certificatul verde pentru toate activităţile economice în care intrăm în contact cu persoane. Dacă vrem să avem economia deschisă, ar ajuta foarte mult. Nu am discutat despre a reduce numărul orelor de funcţionare în weekend pentru activităţi economice. A avea certificat verde pentru orice activitate economică e un pas important, ne gândim la acest lucru”.
 
Întrebat dacă introducerea certificatului verde ar restricţiona accesul în magazine, premierul demis a spus: „Este doar o triere. Dacă te vaccinezi, trecut prin boală sau testat. (...) Aş merge şi pe ideea introducerii certificatului verde şi în magazine”. Totuşi, aceste măsuri nu vor putea fi luate prea repede. Astfel, Florin Cîţu a mai spus că aceste modificări pot fi făcute doar în Parlament, pentru că Guvernul este demis şi nu mai are puteri depline.
 

Nu ne permitem să prevenim COVID 

Octavian Jurma susţine că prin această împotrivire la impunerea carantinării, cei care ne conduc sacrifică populaţia. „Un român ucis la fiecare 4 minute... Aceşti oameni nu mor pentru că se împiedică pe stradă, mor din cauza unei boli cumplite care poate fi prevenită, dar pe care toţi politicienii în frunte cu preşedintele şi premierul ne asigură că nu ne permitem să o prevenim. Prin urmare, în România, politicienii din toate partidele au decis că viaţa oamenilor este cea mai ieftină resursă pe care ne permitem să o sacrificăm pentru a ne relaxa în continuare. Prin urmare, săptămână viitoare un român va fi ucis la fiecare 3 minute de o bolă pe care o putem preveni, dar pe care refuzăm să o prevenim. Refuzul de a preveni moartea unui român la fiecare 4 minute este o decizie deliberată şi asumată politic de cei care ne conduc”, a precizat expertul.
 

Studiile demonstrează efectul pozitiv al carantinei 

În ciuda a ceea ce susţine premierul, Centrul Naţional de Conducere şi Coordonare a Intervenţiei arată că instituirea carantinei are efecte acolo unde a fost aplicată. Concluzia a fost trasă după ce s-au analizat datele din 18 comune, sate sau oraşe din 8 judeţe care erau în lockdown pe 7 octombrie. Primele semne de îmbunătăţire a situaţiei apar cam din ziua a zecea. Cele mai multe însă, după trei săptămâni. Comuna Bârsana, judeţul Maramureş, de exemplu, unde rata era iniţial de 7,88 la mia de locuitori, a ajuns la o cotă de 4,55 în numai două săptămâni de lockdown. 
 

Nou record la ATI 

Autorităţile au făcut publice ultimele date despre evoluţia pandemiei în România. Astfel, de miercuri până joi, au fost identificate 16.383 de cazuri noi de COVID-19 şi s-au înregistrat 304 decese. Numărul pacienţilor internaţi la ATI a ajuns la 1.727 de persoane.
 
Municipiul Bucureşti se afla, joi, pe primul loc în topul negativ al judeţelor cu cele mai multe cazuri noi de infectări cu noul coronavirus. Judeţul Prahova ocupă locul II, iar pe locul al III-lea se află Iaşi. Concret, în Bucureşti au fost raportate 3.082 cazuri noi. În Prahova au fost raportate 924 de infectări noi, iar în Iaşi, 813.
 

Primul municipiu în carantină în valul 4 

Municipiul Drobeta-Turnu Severin a intrat în carantină începând de luni, iar măsura a fost luată după ce rata de infectare s-a apropiat de 10 la mia de locuitori. În afară de Drobeta-Turnu Severin, restricţii au fost impuse şi în localităţile aparţinătoare municipiului, Schela Cladovei, Dudaşu Schelei şi Gura Văii. Marius Screciu, primarul municipiului Drobeta-Turnu Severin: „Este o decizie luată de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă, este dificilă, grea, dar situaţia sanitară o impunea. Sperăm ca acest lanţ al infectărilor să se întrerupă şi să revenim la o viaţă cât de cât normală. Sunt lucruri care dor. Sunt nunţi, botezuri programate, nu se vor mai ţine”, a subliniat edilul.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările