De ce scade populaţia României. Efecte şi soluţii

De ce scade populaţia României. Efecte şi soluţii

Populatie- declin demografic - batrani - copii FOTO Adevarul

De la aproape 23 de milioane în 1990, populaţia României a ajuns la 19.4 milioane de oameni, iar specialiştii atrag atenţia că ţara noastră nu are politicile necesare pentru a contracara acest fenomen.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cauzele principale ale scăderii sunt sporul natural negativ (numărul persoanelor decedate a depăşit numărul născuţilor-vii cu 75 de mii de persoane) şi emigraţia. 

„Pe de o parte vorbim de un trend normal, în sensul că ţările dezvoltate înregistrează o scădere a natalităţii. Familiile cu foarte mulţi copii le găsim încă în zonele de sărăcie, cu condiţii precare de viaţă. Unele ţări, cum sunt Statele Unite sau Germania, îşi rezolvă această problemă prin faptul că reuşeşc să atragă migraţie din zone sărace, populaţie care îşi păstrează acest «reflex» şi continuă să aibă un număr ridicat de copii cel puţin o generaţie. Noi nu avem cum să rezolvăm problema asta. Avem o comunitate neo-protestantă, ce continuă să aibă un  număr ridicat de copii, însă nu vorbim de o minorităte însemnată. Apoi nu mai există o populaţie rurală, care ar fi putut constitui o salvare iar, ca regiuni Moldova, care juca acest rol, înregistrează cele mai ridicate procente de migraţie. În ceea ce priveşte politicile publice, stăm foarte prost de exemplu la spaţiul locuibil pe cap de locuitor, anul trecut am fost pe unul din ultimele locuri în UE. Pe de altă parte, nu ştiu vreun guvern sau partid care să-şi fi asumat deschis această problemă, să existe studii care să identifice cauzele pentru care românii nu mai fac copii şi să vină cu soluţii”, a declarat sociologul Barbu Mateescu. 
 
În opinia acestuia calitatea serviciilor publice din ţară nu constituie doar un motiv pentru migraţia românilor, dar şi unul care ar putea explica de ce românii fac tot mai puţini copii. „Calitatea proastă a serviciilor în România nu constituie doar motivul pentru care cei din pătura educată aleg să emigreze. O decizie de a avea un copil presupune să beneficiezi de o îngrijire pre-natală, o naştere bine manageriată şi aşa mai departe. Când realizezi cât de mult depinzi de sistemul de sănătate te iei cu mâinile de cap”, a completat acesta.
 
Anul trecut procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Practic, indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 116,3 (la 1 ianuarie 2018) la 118,8 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019). „Ponderea populaţiei de 0-14 ani în total populaţie s-a menţinut la valoarea determinată pentru 1 ianuarie 2018 (15,6%), în timp ce ponderea populaţiei de 65 ani şi peste în total populaţie a înregistrat o creştere de 0,3 puncte procentuale (de la 18,2% în 2018 la 18,5% la 1 ianuarie 2019). Astfel, raportul de dependenţă demografică a crescut de la 51,1 (la 1 ianuarie 2018) la 51,9 persoane tinere şi vârstnice la 100 persoane adulte (la 1 ianuarie 2019)”, se arată în comunicatul trimis de INS. 
 
De regulă alegerile reîncarcă societatea cu pozitivism şi poate unii se vor gândi să revină pentru a încerca ceva aici
Barbu Mateescu, sociolog
 
 
Câţi români au ales să plece 
 
România continuă să fie o ţară de emigrare, fenomenul constituind cea de a doua cauză principală a reducerii populaţiei ţării în 2018. Potrivit INS, soldul migraţiei a fost negativ, numărul emigranţilor depăşind numărul imigranţilor cu peste 57.000 de persoane. Anul trecut au plecat din ţară 238.926 de români, cei mai mulţi dintre aceştia fiind cu vârsta cuprinsă între 20 de ani şi 49 de ani, iar numărul imigranţilor a fost de 181.344, potrivit INS. 
 
Specialiştii spun că anul trecut ţara noastră a pierdut circa 60-70 de mii de oameni din cauza migraţiei. „În niciun caz nu am avut un sfert de milion de români care au emigrat în 2018, la fel cum nu avem nici 180.000 de străini care să fi imigrat aici. Muncitorii străini ajunşi la noi în ţară nu reprezintă un număr semnificativ, aceştia sunt de regulă aduşi de patronate, altfel la noi nu există fenomenul migraţiei ilegale. Nu există datele necesare pentru a stabili un trend, însă în mod indirect, putem spune că în anumite zone ale ţării fenomenul migraţiei continuă accentuat. Şi vorbim în special de Moldova şi Muntenia, cu excepţiile marilor oraşe precum Bucureştiul sau Constanţa, din motive atipice, şi Piteştiul şi Craiova, acolo unde sunt Dacia şi Ford. În rest este jale. Şi cauzele le ştim: lipsa locurilor de muncă, aici vorbim de modelul migraţiei anilor 2000 şi, fenomenul cu adevărat periculos, migraţia oamenilor calificaţi. Dacă pentru muncitorii necalificaţi din Italia şi Spania mai există speranţa să se întoarcă, când îţi pleacă un arhitect la Frankfurt lucrurile sunt clare. În ceea ce priveşte numărul celor care s-au reîntors aici, pentru a investi, pentru a construi ceva, nu cred că vorbim încă de numere semnificative. Nu se vorbeşte încă destul de mult de aceştia, nu avem încă un termen pentru ei, aşa cum aveam „căpşunar”. Poate după 2020 lucrurile se vor schimba. De regulă alegerile reîncarcă societatea cu pozitivism şi poate unii se vor gândi să revină pentru a încerca ceva aici”, este de părere Mateescu. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările