De ce doza booster cu ser Moderna se înjumătăţeşte faţă de doza care s-a folosit la schema iniţială. CNN: Estul şi Vestul, două lumi

De ce doza booster cu ser Moderna se înjumătăţeşte faţă de doza care s-a folosit la schema iniţială. CNN: Estul şi Vestul, două lumi

A treia doză de vaccin anti-COVID cu ser de la Moderna va fi redusă la jumătate. Foto Inquam Photos/George Călin

Cea de-a treia doză de vaccin anti-COVID cu ser de la Moderna se va înjumătăţi, pentru că asigură aceeaşi protecţie, cu efecte secundare mai puţine, a explicat col. dr. Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare. Acesta a mai anunţat că Bucureştiul va avea câte un maraton de vaccinare în fiecare weekend până la finalul anului.

Ştiri pe aceeaşi temă

Agenţia Europeană a Medicamentului recomandă înjumătăţirea celei de-a treia doze a vaccinului Moderna, dar autorităţile dau asigurări că persoanele care au făcut deja doza booster întreagă nu sunt în pericol. „Agenţia Europeană a Medicamentului a recomandat utilizarea dozei de booster, doza de Moderna, pentru o persoană care a primit prima schema de vaccinare cu vaccinul de la Moderna după minimum şase-opt luni de la doza doi. O precizare este legată de faptul că pentru doza booster se recomandă o doză înjumătăţită faţă de doza care s-a folosit la schema iniţială, ceea ce echivalează o doză de 50 de micrograme, comparativ cu 100 de micrograme”, a explicat colonelul Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare. Recomandarea va fi pusă în practică cel mai devreme de săptămâna viitoare. 
 

Ce se întâmplă cu persoanele vaccinate cu Johnson & Johnson 

„Tot în această săptămână vom decide care va fi atitudinea de urmat la persoanele care au fost vaccinate cu Johnson & Johnson, în monodoză, pentru că începând cu prima parte a lunii noiembrie sunt deja primele persoane eligibile care ar putea să primească o doză de rapel, o doză booster, având în vedere că vaccinarea cu Johnson în România a început undeva pe data de 4 mai, la începutul lunii mai. Probabil că de prima intenţie vom recomanda tot un vaccin pe bază de ARN mesager, fie de la compania Biontech/ Pfizer, fie de la compania Moderna, însă, nu este exclus să rămânem şi pe recomandarea de a face un vaccin cu aceeaşi tehnologie, adică cu Johnson & Johnson, având în vedere că datele de imunogenitate şi de siguranţă sunt foarte bune. Cel mai târziu vineri vom anunţa care este recomandarea în acest sens”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.
Doza booster se administrează în România din 28 septembrie. 
 

Bucureştenii, invitaţi la maratoane de vaccinare 

Gheorghiţă a mai spus că până la sfârşitului anului, la fiecare final de săptămână, va fi organizat un maraton de vaccinare în Bucureşti, urmând să fie câte un centru în fiecare sector din Capitală. „Ţinând cont de această adresabilitate în creştere a persoanelor pentru vaccinare, am decis ca pentru municipiul Bucureşti, la fiecare final de săptămână până la încheierea anului, să organizăm un astfel de maraton de vaccinare într-un centru de vaccinare din fiecare sector. Practic, care să asigure o accesibilitate după un program prelungit al persoanelor la vaccinare. În următoarele zile vom anunţa care sunt centrele în care vom avea un program prelungit. Ceea ce noi am propus este să avem un program de la 8 dimineaţa până la 12 noaptea, iar pe perioada nopţii să fie perioada în care să asigurăm igienizarea încăperilor; numărul de persoane, din ce am observat noi, care vin în intervalul 12 noaptea - 8 dimineaţa este semnificativ mai scăzut, şi atunci probabil că aceste centre vor funcţiona cu program prelungit şi nu vor fi 24 de ore din 24”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă. 
 
Coordonatorul a recomandat ca şi în celelalte mari oraşe din ţară să fie organizate astfel de maratoane: „Aceeaşi abordare aş lansa-o către celelalte judeţe, în mod deosebit către marile aglomerări urbane, către oraşele mari, pentru a organiza la sfârşitul fiecărei săptămâni cel puţin un centru de vaccinare care să aibă un program prelungit şi care să permită vaccinarea cu un program flexibil şi a unui număr cât mai mare de persoane, mai ales în centrele universitare, unde există personal voluntar, studenţi, rezidenţi în cadrul acestor programe şi proiecte”. 

„Aş vrea să fac un scurt comentariu legat de progresia campaniei de vaccinare din ultimele cinci săptămâni. Practic, începând cu data de 20 septembrie şi până pe 24 octombrie, în total s-au vaccinat un 1.059.538 de persoane noi. Dintre acestea, circa 80% sunt persoane cu vârste sub 60 de ani, restul de 20% sunt persoane cu vârste de peste 60 de ani. Ceea ce mi-aş dori mai mult, ca în perioada următoare, persoanele vulnerabile cu vârste mai mari de 60 de ani să se prezinte la vaccinare, pentru că datele noastre ne arată că vârsta este un factor de risc asociat cu mortalitatea. Cu cât vârsta este mai înaintată, cu atât riscul de deces în cazul îmbolnăvirii este mai crescut, mediana vârstei în momentul de faţă este între 70-71 de ani. Însă, doar în ultima săptămână, în perioada 18 octombrie - 24 octombrie au fost vaccinate peste 450.676 de persoane noi, practic este o creştere cu 110% mai mult decât în săptămâna precedentă”, a conchis Valeriu Gheorghiţă. 
 
El a precizat că, dacă ritmul de vaccinare se menţine până la finalul anului, România poate ajunge la o rată de acoperire vaccinală de peste 70% din populaţia rezidentă. 
 

Peste 500 de decese 

16.765 de cazuri noi de COVID-19 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore în România, din aproape 80.000 de teste efectuate, şi 523 de decese, potrivit datelor oficiale. În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 20.637. Dintre acestea, 1.867 sunt internate la ATI. Din totalul pacienţilor internaţi, 479 sunt minori, 436 fiind internaţi în secţii şi 43 la ATI. Municipiul Bucureşti se află pe primul loc în topul negativ al judeţelor cu cele mai multe cazuri noi de infectări, cu 1.649 de cazuri raportate, urmat de judeţele Bihor şi Iaşi, cu 632 şi, respectiv, 599 de cazuri. Cea mai mare incidenţă a fost înregistrată în oraşele Otopeni – 22,81 la mie, şi Popeşti-Leordeni – 19,1 la mie, din judeţul Ilfov; precum şi în localitatea Fierbinţi Târg – 18,74, din judeţul Ialomiţa. Capitala a atins pragul de 16,28 la mie, iar toate localităţile se află în scenariul roşu.  
 

A doua iarnă din pandemie: Estul Europei, copleşit de COVID, incertitudine în Vest 

Într-o analiză CNN dedicată Europei în pragul celei de-a doua ierni din pandemie se arată că, în timp ce estul continentului este supus unui val puternic de infecţii care a dus la restricţii şi lockdown, în Occident domneşte incertitudinea.

Deşi în această iarnă, comparativ cu cea precedentă, vaccinurile sunt la îndemâna tuturor, Europa este singura regiune a lumii care raportează o creştere a numărului de cazuri noi de COVID-19 la nivel global, după cum a anunţat miercurea trecută Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS). Mai mult, a fost a treia săptămână consecutivă în care continentul a înregistrat o creştere a numărului de infectări.
 

Estul şi Vestul, două lumi 

Estul şi vestul Europei par din nou două lumi despărţite. Ce le separă este atitudinea populaţiei faţă de vaccinare. Ce le apropie însă este reapariţia cazurilor. Experţii spun că asta se întâmplă din cauza relaxării restricţiilor şi a vremii reci, care îi face pe oameni să-şi petreacă mai mult timp în interior, la care se adaugă apariţia variantei Delta a coronavirusului, extrem de transmisibilă, care a devenit tulpina dominantă în regiune.

Pe de altă parte, în unele ţări din Europa de Vest, chiar dacă numărul infecţiilor depistate a crescut, decesele şi spitalizările au rămas cumva pe un platou, iar asta, spun experţii, se datorează vaccinării în masă.

CNN mai notează că, începând de luni, România a reintrodus carantina de noapte, iar certificatele verzi au devenit obligatorii pentru o serie de situaţii. Măsurile au urmat după câteva zile în care România a înregistrat 19,25 decese la un milion de locuitori - una dintre cele mai mari rate din lume de decese COVID-19 raportate la populaţie.

Necazurile României nu sunt cauzate însă de lipsa vaccinurilor, menţionează CNN. Ca ţară UE, are acces la toate vaccinurile aprobate de blocul european, dar, aşa cum s-a întâmplat şi în alte ţări din estul continentului, de la Baltica până în Balcani, vaccinarea în România s-a lovit de retincenţa populaţiei, de o campanie de comunicare slabă din partea guvernului şi de neîncrederea în autorităţi. Potrivit ECDC, doar 35,6% din populaţia adultă a României este complet vaccinată.

România este la mică distanţă de Ucraina, ţară în care s-a raportat joia trecută cel mai mare număr zilnic de cazuri de COVID-19 de la începutul pandemiei: 22.415, dar şi 614 decese într-o singură zi. S-a întâmplat la câteva zile după ce preşedintele Volodimir Zelenski îşi implorase cetăţenii să se vaccineze, spunând că este singura modalitate de a împiedica un lockdown.

La rândul ei, Rusia trece şi ea prin cea mai gravă fază a pandemiei. La Moscova a început în această săptămână un lockdown de 10 zile, iar oficialii au recunoscut că ţara se confruntă cu o situaţie cumplită. În ultimele zile, a fost doborât record după record în ceea ce priveşte numărul de cazuri şi decese zilnice. Miercurea trecută, capitala rusă a înregistrat 1.028 de decese într-o zi din cauza COVID, un record absolut.
 

Îngrijorări faţă de riscul apariţiei unei noi tulpini 

Specialiştii consideră că Europa de Vest nu va mai ajunge la situaţiile de criză sanitară pe care le-a cunoscut în precedentele valuri ale pandemiei, pentru că acum vaccinurile fac diferenţa. Cu toate acestea, cazul Marii Britanii arată că vaccinurile nu sunt un glonţ de argint.

Katherine Henderson, preşedinta Colegiului Regal pentru Medicina de Urgenţă, a declarat duminică pentru Sky News că serviciile de sănătate ale ţării se află deja „într-o situaţie teribilă” din cauza COVID-19. Unităţile de primiri urgenţe din Marea Britanie „se luptă deja să facă faţă”, iar în faţa lor se formează „cozi mari” de ambulanţe, a arătat Henderson.

Vineri, Agenţia pentru Securitate Sanitară din Marea Britanie a anunţat că o mutaţie depistată la varianta Delta, AY.4.2, este o „variantă în curs de investigare”, existând suspiciunea că ar putea fi şi mai contagioasă decât Delta.

Europa nu trebuie „să bâjbâie” şi să se întoarcă la decesele şi lockdownul de iarna trecută, a declarat miercurea trecută Mike Ryan, director în cadrul OMS. Nu ştim cum va evolua pandemia peste două luni, peste trei luni. Va trebui să fim puţin mai precauţi şi mai atenţi, a avertizat oficialul OMS.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările