UPDATE Curtea Constituţională a amânat pentru a patra oară o decizie cu privire la completele „ilegale” de trei judecători

UPDATE Curtea Constituţională a amânat pentru a patra oară o decizie cu privire la completele „ilegale” de trei judecători

FOTO Mediafax

Curtea Constituţională a României (CCR) a amânat luni pentru 5 iunie pronunţarea în legătură cu lipsa completelor de trei judecători specializate în fapte de corupţie de la Curtea Supremă. Tot astăzi este programat la ICCJ termen în dosarul angajărilor fictive la Direcţia pentru Protecţia Copilului Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Patru dintre cei 9 judecători ai Curţii Constituţionale au solicitat amânarea pronunţării pentru aprofundare şi documentare în legătură cu sesizarea.

Potrivit regulamentului, dacă trei dintre magistraţii CCR cer amânarea, atunci aceasta este aprobată. Este pentru a patra oară când judecătorii Curţii amână pronunţarea în cazul conflictului Parlament-Curtea Supremă pe tema constituirii completelor specializate.

Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache, la sfârşitul lunii martie a sesizat CCR cu privire la un posibil conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Curtea Supremă, pe motiv că instanţa supremă nu a format complete specializate pentru a judeca dosarele de corupţie, aşa cum cere Legea 78/2000.

Prin această sesizare, Florin Iordache a preluat efectiv strategia apărării formulată în instanţă de avocaţii lui Liviu Dragnea care cer anularea sentinţei de condamnare dată pe fond, pe motiv că sentinţa nu a fost dată de un complet specializat, aşa cum prevede articolul 29 din Legea 78/2000. 

Cristina Tarcea a argumentat în faţa judecătorilor constituţionali că vicepreşedintele Camerei Florin Iordache a formulat sesizarea în cazul completurilor specializate cu încălcarea voinţei Curţii Constituţionale, care a stabilit anterior, cu referire la funcţia de prim-ministru, că atribuţiile constituţionale nu pot fi delegate. 

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis Curţii Constituţionale, într-o analiză privind completurile specializate de la instanţele din România, că o lege prevede, fără nicio distincţie, înfiinţarea de astfel de completuri, în vreme ce un alt act normativ lasă la latitudinea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie dacă înfiinţează sau nu completuri specializate. De asemenea, CSM a explicat că din 14 Curţi de Apel care au transmis date către Consiliu, 13 au înfiinţat completuri specializate. La fel, 27 de Tribunale din 34 au înfiinţat astfel de completuri.

Şefa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Cristina Tarcea, i-a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Valer Dorneanu, un răspuns primit de la Reţeaua Preşedinţilor Curţilor Supreme de Justiţie din Uniunea Europeană, în care se arată că, la nivelul instanţelor supreme, doar Austria are completuri specializate în dosare de corupţie.

La mijlocul lunii aprilie Liviu Dragnea declara că o decizie CCR ar putea avea ca efect reluarea procesului „angajărilor fictive” de la Protecţia Copilului Teleorman.

 „Bineînţeles că discuţia nu se poartă dacă ÎCCJ a acţionat legal sau nu, ci ce efecte ar putea avea… Ce efecte ar putea avea pentru mine? Că se reia procesul. Adică se reia toată această perioadă în care am stat până acum. Ce va face CCR mâine? O să discutăm după… Eu, ştiţi bine, nu cred că a fost vreo excepţie, indiferent care au fost deciziile CCR, le-am respectat şi am comentat puţin, aproape deloc, despre ce a decis Curtea Constituţională. Au fost decizii care au dat câştig de cauză unora, altă dată altora, au acceptat, au respins, dar judecătorii CCR trebuie respectaţi şi toate deciziile trebuie respectate. Pentru noi e de nediscutat nerespectarea sau comentarea unor decizii ale CCR, aşa cum, din păcate, alţii, în frunte cu preşedintele României, nu le iau în seamă şi nu le respectă”,  adeclarat liderul PSD joi, la Suceava.

Luni are loc un nou termen în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, în care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanţă la 3 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu. Avocaţii liderului PSD ceruseră amânarea dosarului până la o decizie a CCR cu privire la completele de 3 judecători.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: