Cum se obţine cardul european de sănătate şi de ce este mai avantajos decât asigurarea privată de sănătate

Cum se obţine cardul european de sănătate şi de ce este mai avantajos decât asigurarea privată de sănătate

FOTO Adevărul

Începe aglomeraţia la casele de sănătate: românii care intenţionează să călătorească în afara ţării solicită cardul european de sănătate, care le permite să beneficieze de asistenţă medicală gratuită în caz de urgenţă pe teritoriul Uniunii Europene, dar şi în ţări precum Islanda, Lichtenstein, Norvegia sau Elveţia. Cardul poate fi obţinut în cel mult şapte zile de la data solicitării.

Ştiri pe aceeaşi temă

Documentul electronic, care nu este obligatoriu, poate fi deţinut de toţi cetăţenii care au calitatea de asigurat în sistemul de asigurări sociale de sănătate, câtă vreme aceştia fac dovada achitării la zi a contribuţiei la Sănătate. El acoperă strict urgenţele ivite în afara ţării.
 
Deşi sunt nevoiţi să întocmească un întreg dosar pentru a obţine cardul european de sănătate, tot mai mulţi români preferă să aibă un asemenea document asupra lor când pleacă în vacanţe. Unii au în paralel chiar şi o asigurare medicală privată, dar avantajul major al cardului european, în opinia specialiştilor, este că tratamentul în urgenţă este gratuit, tranzacţiile urmând a fi făcute direct între Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) şi autoritatea similară din celălalt stat implicat în acest proces.
 
Însă, pentru a obţine documentul, persoana interesată este nevoită să depună, în scris, către casa de asigurări de care aparţine, o solicitare la care anexează o copie a cărţii de identitate sau a certificatului de naştere. De asemenea, asiguratul trebuie să facă dovada calităţii de asigurat pe ultimii cinci ani. 
 
Documentele pot fi trimise prin poştă sau prin curier
 
Ulterior, asiguratul intră în posesia cardului în termen de şapte zile de la data înregistrării în sistem a cererii, el nefiind obligat să achite vreo sumă la eliberarea documentului electronic. Asta pentru că atât costul de producţie cât şi cel de distribuire a cardului european de sănătate sunt suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurărilor Sociale de Sănătate (FNUASS). 
 
În ceea ce-i priveşte pe studenţii sau masteranzii români care studiază în statele membre ale Uniunii Europene, aceştia pot obţine cardul european doar dacă beneficiază de bursă a statului român, arată oficialii CNAS, adăugând că, dacă pentru depunerea şi ridicarea documentelor nu se prezintă beneficiarul direct, persoana împuternicită va fi nevoită să prezinte la sediul casei de sănătate copie după cartea de identitate şi, obligatoriu, cu procură notarială. 
 
Documentele necesare obţinerii cardului european de sănătate pot fi trimise şi prin poştă sau servicii de curierat însă nu şi prin e-mail sau fax, dat fiind faptul că ele conţin date cu caracter personal. 
 
Ce servicii pot fi accesate cu cardul european 
 
Referitor la serviciile medicale care sunt acoperite de cardul european de sănătate, autorităţile menţionează că documentul electronic acoperă partea de urgenţe, de la ortopedie la cardiologie. Cu toate acestea, este posibil ca pentru anumite consultaţii sau proceduri să fie necesară co-plata, chiar dacă în România serviciile respective sunt decontate integral. „Acest lucru despinde de sistemul de asigurări din ţara în care sunt acordate serviciile medicale”, informează autorităţile. 
 
Potrivit acestora, în caz că un posesor pierde cardul european de sănătate în timpul vacanţei şi are nevoie de asistenţă medicală, asiguratul trebuie să contacteze casa de sănătate emitentă pentru a solicita, în schimb, certificatul provizoriu de înlocuire a cardului european de asigurări de sănătate, document ce va fi transmis în cel mult 24 de ore de la solicitare. 
 
Cardul european versus asigurarea privată de sănătate
 
O parte din români optează pentru asigurarea privată de sănătate şi nu pentru cardul european atunci când pleacă în concediu. Spre deosebire de cardul european, asigurarea de sănătate privată le dă posibilitatea posesorilor să aleagă orice spital sau orice clinică privată sau publică din statul în care s-au deplasat. Diferenţa este că posesorul trebuie să aibă bani asupra lui, costurile urmând să-i fie decontate de asigurator abia la revenirea în ţară.
 
citeste totul despre: