Cât de mult ar trebui să ne îngrijoreze noua tulpină de COVID-19

Viruşii suferă, de regulă mutaţii şi în cele mai multe cazuri poate fi vorba de o modificare nesemnificativă, însă se poate întâmpla ca virusul să fie tot mai agresiv cu fiecare infectare a noastră.

Nu există dovezi clare că noua variantă a coronavirusului, care a fost detectată în sud-estul Angliei, se transmite mai uşor sau provoacă simptome mai grave care ar face inutil vaccinul, potrivit BBC News.

Cu toate acestea, există două motive pentru care oamenii de ştiinţă o urmăresc cu atenţie. În primul rând, pentru că mai multe cazuri au fost semnalate în zonele cele mai afectate. Este un semnal de avertizare, care, însă, poate fi interpretat în două moduri. Unul dintre ele - virusul ar fi suferit mutaţii pentru a se răspândi mai uşor şi a provoca mai multe infecţii.

Însă va fi nevoie de experimente în laborator pentru a se stabili dacă această variantă se transmite cu adevărat mai repede decât toate celelalte.

Cealaltă problemă care îi intrigă pe oamenii de ştiinţă este modul în care virusul a suferit mutaţii. „Are un număr surprinzător de mare de mutaţii, mai multe decât ne-am fi aşteptat, şi câteva arată interesant", a spus prof. Nick Loman de la COVID-19 Genomics UK (COG-UK) Consortium.

Acesta mai spune că există două seturi notabile de mutaţii, care au primit nume bizare.

Ambele se găsesc în cruciala proteină spike (săgeată), care este cheia pe care virusul o foloseşte pentru a „debloca” uşa în celulele corpului nostru. Mutaţia N501 modifică cea mai importantă parte a „săgeţii”, arată digi24.ro. Săgeata face primul contact cu suprafaţa celulelor corpului nostru şi orice schimbare care facilitează pătrunderea virusului este probabil să-i ofere un avantaj.„Arată ca o adaptare importantă”, a spus prof. Loman.

Anticorpi mai puţin eficienţi?

Cealaltă mutaţie - o ştergere H69/ V70 - a apărut de mai multe ori înainte, inclusiv în cazul nurcilor infectate. Îngrijorarea a fost că anticorpii din sângele foştilor pacienţi au fost mai puţin eficienţi în lupta cu noua variantă de virus. Din nou, va fi nevoie de mai multe studii de laborator pentru a înţelege cu adevărat ce se întâmplă.

Prof. Alan McNally, de la Universitatea din Birmingham, a spus: „Ştim că există o variantă, nu ştim nimic despre ce înseamnă asta biologic. Este mult prea devreme pentru a trage vreo concluzie”.

Mutaţiile aduse proteinei spike duc la întrebări cu privire la vaccin, deoarece cele trei variante principale - Pfizer, Moderna şi Oxford - antrenează sistemul imunitar pentru a ataca „săgeata”.

Cu toate acestea, corpul învaţă să atace mai multe părţi ale acestei proteine şi de aceea oficialii din domeniul sănătăţii sunt convinşi că vaccinul va acţiona şi împotriva acestei variante.

Acesta este un virus care a evoluat la animale şi a făcut saltul la infectarea oamenilor în urmă cu un an. De atunci a contabilizat în jur de două mutaţii pe lună şi între prima variantă din Wuhan şi cea de acum există aproximativ 25 de mutaţii.

Coronavirusul încă „încearcă” diferite combinaţii de mutaţii pentru a infectam, spun specialiştii. Dar, în curând, vaccinarea în masă va pune un alt tip de presiune asupra virusului, deoarece va trebui să se schimbe pentru a infecta persoanele care au fost imunizate.

Dacă acest lucru determină evoluţia virusului, este posibil să fie necesară actualizarea constantă a vaccinurilor, ca şi în cazul gripei.