Care sunt principalele motive pentru care tinerii pleacă din România
0Principalele motive care îi determină pe tinerii din România să plece din ţară sunt neîncrederea în autorităţi şi corupţia. Aceste două motive au fost invocate de peste 60% dintre respondenţii unui Barometru Europa FM, realizat de IMAS.
Aproape o cincime dintre respondenţi au spus că lipsa locurilor de muncă reprezintă un alt motiv pentru care îşi doresc să plece din ţară. Lipsa infrastructurii - spitale, şcoli, drumuri a fost invocată de 5,3% dintre cei chestionaţi, în timp ce alţi 4,6% sunt nemulţumiţi de imposibilitatea de a avansa în carieră.
Întrebaţi ce i-ar spune unui tânăr care se gândeşte să plece din ţară, cei mai mulţi respondenţi (61,2%) i-ar transmite că nu este o decizie bună, în timp ce 33,9% i-ar sugera exact opusul – că este o decizie bună să plece definitiv din România.
Sondajul a fost realizat în perioada 5 -28 august 2019 – pe un eşantion de 1.010 persoane cu vârste de peste 18 ani. Eroare de eşantionare +/- 3,1%.
Câţi tineri studiază afară
Ministerul Educaţiei nu are un raport despre numărul tinerilor plecaţi să studieze afară. Însă, potrivit datelor deţinute de UNESCO, sunt peste 34.000 de tineri români care, anual, îşi continuă studiile în afară ţării. Mai mult decât populaţia unor oraşe că Făticeni, Caransebeş sau Mioveni. Cei mai mulţi au ales să plece în ţări precum Italia, Marea Britanie, Spania, Franţa şi Danemarca. Totuşi, datele sunt incomplete. Din acest top lipsesc ţări, de exemplu, Olanda. Acolo învaţă peste 2.300 de elevi români, iar numărul creşte de la an la an cam cu 500.
Aceeaşi creştere este şi în Marea Britanie, care anunţă un număr mai mare decât în raportul UNESCO. Acolo ar fi cam 8.600 de români la studii universitare. La Manchester, de exemplu, auzi des limba română în campusul universitar. Din 200 de studenţi, câţi sunt în anul I la informatică, 80 sunt români, iar situaţia este asemănătoare în toată Anglia.
Atraşi ca un magnet
Sociologul Alfred Bulai consideră acest trend greu de inversat. „Imediat după Revoluţie, sătui de comunism, românii au îmbrăţişat imediat Occidentul. În jurul anului 2.000 s-a pornit valul plecărilor celor care, chiar şi cu studii medii, caută salarii mai mari şi un stil de viaţă mai relaxat. Apoi, când au mai crescut veniturile în România, a apărut o pătură de oameni care au întrezărit oportunitatea de a trimite copiii la studii în străinătate. Şi universităţile occidentale au programe de marketing şi ştiu să se promoveze. Au oferte irezistibile pentru că oferă studii de calitate la preţuri abordabile”, a subliniat Alfred Bulai.
La rândul lui, sociologul Mircea Kivu crede că tinerilor care pleacă la studii nu ar trebui să li se reproşeze acest lucru. „Este o experienţă pozitivă, care nu trebuie ratată dacă se iveşte o asemena posibilitate. O provocare ar fi realizarea unui proiect de ţară care să-i facă pe tineri să se întoarcă acasă după finalizarea studiilor”, a precizat Mircea Kivu.
Exod generalizat
Conform datelor Ministrul Românilor de Pretutindeni, nu numai tinerilor le vine să plece peste hotare, iar exodul românilor spre ţările occidentale pare a fi unul generalizat. Natalia Intotero, spunea, în luna iulie, că cele mai recente statistici arată că aproximativ 9.700.000 de români sunt plecaţi în afara graniţelor, subliniind că motivele emigrării sunt corupţia, calitatea slabă a clasei politice şi sărăcia.
Datele oficiale anunţate de Intotero fac distincţia între românii din comunităţile istorice, cum ar fi cei din Republica Moldova, Serbia, Ucraina, şi, într-o categorie separată, sunt incluşi românii care au emigrat şi care constituie diaspora. Astfel, din totalul de 9,7 milioane de români de peste graniţe, 5,6 milioane sunt în diaspora. Sursa acestor date este reprezentată de misiunile diplomatice ale României.
Recent, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică a făcut un studiu finanţat de Ministerul român de Externe, care a relevat că numărul emigranţilor români din spaţiul Europei Occidentale plasează România pe locul al cincilea în lume, raportat la numărul total al populaţiei.