Austria. Radiografia unui sistem de sănătate funcţional

Austria.
Radiografia unui sistem de sănătate funcţional

Preşedintele Fundaţiei ERSTE explică, într-un interviu exclusiv acordat „Adevărul“ cum funcţionează sistemul de sănătate austriac

Doraja Eberle, preşedintele Consiliului de Administraţie al Fundaţiei ERSTE explică, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul“ cu ocazia decernării premiilor Fundaţiei ERSTE pentru Integrare Socială, cum funcţionează sistemul de sănătate la care apelează toţi românii cu dare de mână şi prin ce se deosebeşte de cel din ţara noastră.

Ştiri pe aceeaşi temă

De asemenea aceasta vorbeşte şi despre organizaţiile neguvernamentale din România care nu sunt suficient de vizibile pentru politicieni.

În Austria, continuă specialista, mediul politic pune mare preţ pe asociaţiile din sfera societăţii civile, fiind conştient de faptul că dacă voluntarii şi-ar înceta activitatea chiar şi pentru jumătate de zi, ţara ar intra în colaps. „Guvernul austriac nu ar putea vreodată să suplinească 100% activităţile pe care organizaţiile neguvernamentale le desfăşoară“, a mai spus şefa Fundaţiei ERSTE.

Legat de asistenţa medicală, Doraja Eberle, fost ministru în perioada 2004 – 2010, susţine că în Austria copiii sunt învăţaţi încă de la grădiniţă să gătească şi să mănânce sănătos.

„Adevărul“: Câte dintre asociaţiile care activează în Austria sunt destinate sănătăţii?

Doraja Eberle: Din ce în ce mai multe organizaţii au activitate în zona medicală, pentru că avem şi noi probleme de sănătate. Sprijinul oferit de guvern acestor organizaţii este mare. Spre exemplu, multe din ONG-uri ne îndeamnă să mergem des la controale medicale şi ne atrag atenţia că, dacă nu avem grijă de sănătate, costurile pentru sistemul sanitar ar fi enorme. Prin urmare, este bine să ne ajutăm cetăţenii înainte, să facem programe de prevenţie.

Există sancţiuni pentru austriecii care nu merg la control atunci când li se spune?

Da. Se întâmplă ca unele companii de asigurare să nu fie de acord să plătească pentru problemele care apar. Suntem oarecum forţaţi să mergem la medic, ceea ce din punctul meu de vedere este foarte bine. Mai mult, părinţii sunt nevoiţi să meargă cu copilul la doctor, fie o dată pe lună, fie o dată la două luni pentru a preveni eventualele probleme de sănătate. Dacă nu duci copilul la medic, vine asistentul social şi te îndeamnă să mergi cu el la control.

Care sunt cele mai frecvente probleme cu care vă confruntaţi când vine vorba de copii?

Copiii nu primesc mâncare sănătoasă, ci mâncare semipreparată, dat fiind faptul că multe femei austriece lucrează şi nu au timp să se ocupe de propriii copii aşa cum ar trebui. Sunt multe organizaţii care activează în zona aceasta, de promovare a unei alimentaţii sănătoase.

Totodată, se derulează programe în grădiniţe, prin care îi învăţăm pe copii să gătească şi în care le explicăm cât de bine este să mănânci sănătos. Ei merg acasă şi le explică părinţilor ce au învăţat, sunt programe eficiente, iar rezultatele au început să se vadă. Deci totul începe foarte devreme, încă de la vârsta de trei ani. De asemenea, sănătatea dinţilor este foarte importantă pentru noi. Spre exemplu, au fost făcute calcule cu privire la costuri, determinate de faptul că mulţi copii ajungeau să aibă probleme legate de sănătatea orală de la vârste fragede.

În România, programul de asistenţă stomatologică a rămas fără fonduri în urmă cu câteva luni. 
În Austria avem un program destinat stomatologiei, este implementat demulţi ani şi este dedicat în mod special copiilor, mai ales celor din grădiniţe.

Cu cât se intervine mai repede, cu atât este mai bine. Cum vă spuneam, din ce în ce mai multe austriece au un loc de muncă şi nu au timp să se ocupe de copii la fel ca înainte. Mai precis, 70% din femeile care au copii sub vârsta de 15 ani lucrează, deci nu sunt alături de aceştia. Prin urmare, guvernul se simte responsabil de asigurarea asistenţei medicale pentru această categorie. În momentul în care există plângeri legate de cum funcţionează sistemul sanitar de la noi, îi sfătuiesc pe toţi să arunce o privire spre ţările vecine.

Nu vorbesc de Africa sau de alte state  îndepărtate, ci de România, care înseamnă tot Europa, iar discrepanţele dintre noi şi voi sunt imense, în special în domeniul asistenţei medicale. Am încetat să mă plâng de nivelul organizării serviciilor medicale din Austria în momentul în care am lucrat în Bosnia. Am realizat, atunci, că sunt o norocoasă din prisma ţării în care trăiesc zi de zi.

Ce măsuri veţi lua pentru a estompa aceste inechităţi?

Personal, simt că am o responsabilitate faţă de alţii care nu sunt la fel de norocoşi ca şi mine. Tocmai din acest motiv, Fundaţia ERSTE va face din ce în ce mai mult pentru ajutorarea acestor state. Nu putem schimba lumea, dar putem încerca să facem asta. ;

Fără voluntari, Austria ar intra în colaps

În ce măsură există implicare politică în organizaţiile neguvernamentale din Austria?

Nu există niciun fel de implicare politică în organizaţiile neguvernamentale din Austria, însă ele beneficiază de sprijinul guvernului austriac şi de cel al partidelor politice de la putere şi din opoziţie. Aceasta ar fi implicarea politicului, dacă vreţi. Sunt organizaţii mari, cum e Crucea Roşie, spre exemplu, care nici nu ar accepta aşa ceva. 

Ce e diferit faţă de starea actuală a societăţii civile din România?

La noi, ONG-urile sunt sprijinite de politicieni, în timp ce organizaţiile româneşti se luptă efectiv zi şi noapte pentru a obţine fonduri, ele nefiind suficient de vizibile pentru mediul politic. Pe de altă parte, în Austria, politicienii sunt conştienţi că dacă voluntarii şi-ar înceta activitatea chiar şi pentru jumătate de zi, ţara ar intra în colaps. Atât de importantă este societatea civilă la noi.

În ce măsură fac austriecii voluntariat, dată fiind dezvoltarea sectorului neguvernamental?

Jumătate din austrieci sunt implicaţi în diverse activităţi de voluntariat, ceea ce este extraordinar. Numai ideea că guvernul e conştient de rolul pe care îl au aceste organizaţii ne conferă şi mai multă forţă. Pe de altă parte, guvernul austriac nu ar putea vreodată să suplinească 100%  activităţile organizaţiilor. La noi, foarte mulţi voluntari lucrează în domeniul îngrijirii copilului şi în domeniul cultural.

Este, totuşi, normal ca organizaţiile să facă treaba guvernului?

Nu este normal. În opinia mea, şi vorbesc şi din prisma faptului că am fost ministru al Învăţământului, Tineretului şi Sportului, nu putem să ne bazăm sută la sută pe guvern. Toate guvernele sunt în criză. Din punctul meu de vedere, este important ca societatea civilă, fundaţiile care sunt mai înstărite decât altele  să le sprijine pe cele care nu au suficienţi bani. „A dărui nu ne face mai săraci!”. Din poziţia mea actuală, cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Fundaţiei ERSTE, vreau să văd cum pot ajuta România, ce putem face pentru această ţară.

 

CV

Cine este Doraja Eberle

Doraja Eberle este preşedintele Consiliului de Conducere al Fundaţiei ERSTE. În perioada 2004 - 2010, Eberle a fost ministru în guvernul austriac, având următoarele domenii de responsabilitate: familie, îngrijirea copiilor, tinerilor, educaţia adulţilor, cultura populară, conservarea patrimoniului, dezvoltare comunitară şi Parcul Naţional. Doraja Eberle deţine o diplomă ca asistent social. În 1992 a fondat o asociaţie care ajută victimele războaielor din Balcani să se revină acasă. De-a lungul timpului, şefa Fundaţiei ERSTE a primit o serie de premii pentru angajamentul său social.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările