În Valul 4 ne bazăm pe „imunitatea de turmă“. Şapte din zece români nu s-au vaccinat anti-COVID

În Valul 4 ne bazăm pe „imunitatea de turmă“. Şapte din zece români nu s-au vaccinat anti-COVID

Imagine: Shuterstock

7 din 10 români nu s-au prezentat la un centru de vaccinare pentru a-şi face măcar o doză de vaccin anti-COVID, arată datele publicate de autorităţile sanitare. Procentul de imunizare activă (prin vaccin) a ajuns la 24%, astfel încât, la două luni până când se estimează că valul 4 va ajunge în România, populaţia trebuie să se bazeze pe imunizarea „de turmă”, adică pe anticorpii obţinuţi prin boală.

Ştiri pe aceeaşi temă

Imunizarea „de turmă” este o metodă pe care Suedia şi Brazilia au adoptat-o la începutul pandemiei şi care s-a dovedit un eşec în ambele cazuri. Deşi ultimele studii arată că numărul cazurilor reale de COVID-19 e între 2 ori şi 9 ori mai mare decât cifra oficială, imunizarea pasivă este mult mai puţin eficientă decât cea prin vaccinare.
 
Potrivit datelor publicate de Comitetului Naţional pentru Coordinarea Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV), până în data de 13 iulie, un număr de 4,6 milioane de români erau vaccinaţi cu schema completă, adică puţin peste 24% din populaţia eligibilă. Asta în condiţiile în care ţinta campaniei de vaccinare era imunizarea a 60% dintre români până la data de 1 septembrie, în ideea că răspândirea virusului este, teoretic, stopată peste acest prag. 
 
Campania de vaccinare a început în România în urmă cu 7 luni, în primele etape fiind vaccinat personalul medical şi categoria persoanelor vulnerabile (seniorii, pacienţii cu boli cronice).
 

Abia o treime din vârstnici sunt protejaţi 

Chiar şi aşa, 81,38% din vârstnicii de peste 80 de ani au rămas nevaccinaţi. Din această categorie de vârstă, pentru care infecţia cu noul coronavirus pune probleme serioase, s-au imunizat doar 18,1%. 
 
La categoria 70-79 de ani, 65% dintre persoane au rămas fără niciun fel de protecţie anti-COVID, procentul de imunizare fiind de 34,2%.
 
Persoanele între 60 şi 69 de ani nu sunt vaccinate în proporţie de 62,5%. Au ales să se vaccineze doar 36,5%. Procentele de vaccinare în rândul seniorilor sunt cele mai bune din ţară.
 
În rândul populaţiei active, rezultatele sunt mai slabe: doar 34% din românii cu vârsta cuprinsă între 50 şi 59 de ani au ales să se imunieze (64,9% nu au niciun fel de protecţie). 
 
Odată cu scăderea vârstei scade şi procentul de acoperire vaccinală. Au rămas nevaccinaţi 69,5% din cei din categoria 40-49 de ani, 72,8% din categoria 30-39 de ani, 76,2% din categoria 20-29 de ani.
 
Campania de vaccinare în rândul adolescenţilor a început mai târziu, deoarece eligibili pentru vaccinare erau doar tinerii de peste 18 ani. O parte dintre adolescenţii cu boli cronice au fost vaccinaţi în etapa a II-a. Chiar şi aşa, 83,7% din tinerii de 16-19 ani au rămas nevaccinaţi, iar adolescenţii de 12-16 ani sunt neprotejaţi în proporţie de 97,3%.
 

Medic: „Populaţia să rămână activ angajată în lupta anti-COVID!“ 

Dr. Gabriel Diaconu a explicat pentru „Adevărul” că pragul de imunizare de grup de 60% este unul relativ. Pe de o parte, trebuie luată în considerare rata de acoperire vaccinală, iar pe de altă parte, trebuie avut în vedere ritmul rapid în care apar noi mutaţii, faţă de care serurile actuale pot sau nu pot fi la fel de eficiente. 
 
„O persoană imunizată faţă de tulpinile Alfa, Beta, Gamma nu este neapărat protejată faţă de Delta, Epsilon sau Lambda. Tot aşa cum o persoană care a făcut COVID-19 nu este protejată de tulpinile catalogate Variante de Interes. Este motivul pentru care şi Pfizer şi Moderna consideră că acele booster-shot, adică doza a treia, vor oferi „plus-valoare” sistemului imun în categorii vulnerabile. Mie mi se pare că din punct de vedere medical este o strategie care merită să fie luată în considerare, dar care nu are deocamdată sprijin empiric lărgit. Mai degrabă noi variante de vaccin anti-COVID care să includă mutaţiile specifice variantelor Delta, Epsilon probabil că or să fie viitorul”, a declarat medicul.
 
Dr. Gabriel Diaconu arată că este crucial ca oamenii să înţeleagă că pericolul SARS-CoV-2 nu a trecut, iar pandemia nu s-a încheiat.
 
„Pragul de imunizare în grup de 70% ar funcţiona într-un model în care 70% din populaţie ar fi vaccinată cu ser protectiv, inclusiv pentru Delta. Carevasăzică: dacă ai la un moment dat un procent de oameni care au trecut prin infecţii cu Alfa, Beta, Gamma, Delta – ne interesează sau nu; faptul că ai 5-10 milioane de oameni vaccinaţi pentru Alfa, Beta, Gamma ne interesează sau nu. Ce ne interesează, în schimb – şi este crucial! – este ca populaţia să rămână activ angajată în ceea ce priveşte infecţia cu noul coronavirus, anume în felul în care îşi tratează ei propria sănătate. Şi este o chestiune la care majoritatea statelor eşuează, nu numai România”.
 

Studiu: Imunizarea de grup prin vaccin va dura 4 ani 

Un studiu al MedLife arată că, în acest ritm, România va atinge pragul de imunizare de grup, prin vaccinare, în circa 4 ani. 
 
„În România, nu numai că numărul persoanelor vaccinate este foarte mic, la nivelul ţărilor din lumea a treia, dar mai grav este că tendinţa se păstrează şi că diferenţele se măresc de la o zi la alta. Practic, suntem ţara cu cel mai mic procent de persoane care aşteaptă doza a doua. Dacă tendinţa se păstrează, România va atinge o rată a imunizării de 70% în aproximativ 4 ani”, arată Mihai Marcu, preşedinte şi CEO MedLife Group.
Studiul citat relevă că există diferenţe între gradul de imunizare între oraşele mari şi cele mici. În metropole precum Bucureşti, Cluj-Napoca sau Timişoara (zona 1 în studiu), rata de imunizare colectivă (atât prin boală, cât şi prin vaccin) e de 64%, comparativ cu 59% în oraşele mici (Suceava, Piatra Neamţ, Giurgiu – zona 2 în studiu). În zona 1, 34% dintre persoane s-au imunizat prin boală, pe când în zona 2, 48% (aproape jumătate) au căpătat anticorpi prin imunizare pasivă.
 
În ceea ce priveşte vaccinarea, lucrurile stau invers: în oraşele mari, 39% din populaţie s-a imunizat activ, comparativ cu 16% din cei care locuiesc în oraşele mici. 
 
 

De ce a eşuat imunizarea „de turmă“ în Suedia şi în Brazilia 

Imunizarea pasivă, cunoscută şi drept „imunizare de turmă”, presupune ca o mare parte din populaţie să treacă prin boală şi, ulterior, cei care supravieţuiesc să capete anticorpi. Este o metodă pe care Suedia a îmbrăţişat-o la începutul pandemiei, dar care s-a dovedit un eşec. Şi Brazilia a trecut în primul val al pandemiei printr-o situaţie asemănătoare: în prima jumătate a anului 2020, 70% din populaţie s-a infectat cu COVID-19, tulpina iniţială din Wuhan, pentru ca din toamnă să se reinfecteze cu tulpina P1 (braziliană sau Gamma), pentru care populaţia nu avea anticorpi. 
 
În Romînia, testele serologice au evidentiat că numărul de persoane care au trecut prin infectia cu SARS-CoV-2 este de 3, respectiv 9 ori mai mare comparativ cu numărul de cazuri pozitive raportate oficial. 
 
Şeful CNCAV, Valeriu Gheorghiţă, recunoştea că numărul real al infectărilor reale ar putea fi mai mare decât cel comunicat oficial, însă într-o altă proporţie, respectiv de 2 până la 4 ori mai mare. În acest moment, numărul total al românilor care s-au îmbolnăvit de COVID-19 de la începutul pandemiei este de 1.081.467 de cazuri confirmate oficial.
 

EMA: Vaccinarea cu două doze, indispensabilă  

Vaccinarea cu două doze de ser anti-COVID este indispensabilă în asigurarea protecţiei împotriva variantei indiene (Delta) a SARS-CoV-2, anunţă Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA), care îndeamnă statele membre UE să-şi accelereze programul vaccinării, relatează AFP. „Date preliminare sugerează că două doze de vaccin împotriva COVID-19 (…) sunt necesare în vederea furnizării unei protecţii adecvate împotriva variantei Delta”, anunţă într-un comunicat EMA. „Respectarea programului vaccinării recomandat este indispensabilă în vederea beneficierii de cel mai înalt nivel de protecţie”, subliniază Agenţia.
 

Trei state vor să introducă vaccinarea obligatorie 

Guvernul leton vrea ca vaccinarea împotriva COVID-19 să devină obligatorie pentru cadrele medicale şi pentru personalul din educaţie, informează DPA.
 
Conform modificărilor legislative adoptate miercuri de guvernul leton, începând din luna octombrie, angajaţii din instituţiile medicale, sociale şi de educaţie vor trebui să prezinte la locul de muncă un certificat de vaccinare. Tot de la 1 octombrie, în alte sectoare, angajatorii vor avea dreptul de a concedia salariaţii nevaccinaţi.
 
Aceste modificări mai trebuie însă aprobate de parlamentul de la Riga. În Letonia, ţară cu 1,9 milioane de locuitori, campania de vaccinare a avut un start lent. Până în prezent, circa o treime din populaţie a primit cel puţin o doză de vaccin împotriva COVID-19.
 
Franţa şi Grecia au luat primele măsuri dure ca urmare a creşterii numărului de noi infectări SARS-CoV-2 cu tulpina Delta: personalul medical (medici, asistente medicale, brancardieri, îngrijitori din cămine de seniori) vor fi obligaţi să se vaccineze anti-COVID.
 
Preşedintele Franţei a anunţat că din septembrie vor avea loc controale în spitale şi vor fi aplicate sancţiuni celor nevaccinaţi, în timp ce şeful Executivului de la Atena i-a anunţat pe lucrătorii nevaccinaţi din sistemul medical că vor fi suspendaţi dacă nu se conformează. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările