În ce condiţii se poate face vaccinul anti-COVID

Primele vaccinări împotriva noului coronavirus ar putea începe în 2021

În România, vaccinarea împotriva noului coronavirus va fi gratuită şi neobligatorie, au anunţat autorităţile. Medicii infecţionişti explică şi în ce măsură este utilă vaccinarea unei persoane vindecate de COVID-19.

Speranţele de prevenire a noilor infectări cu SARS-CoV-2 şi de revenire pe cât posibil la o viaţă normală sunt legate mai ales de apariţia pe piaţă a vaccinurilor. Mai multe seruri se află acum în faze finale de dezvoltare. 

Compania farmaceutică americano-germană Pfizer-BioNTech a depus prima cerere către FDA – Agenţia americană pentru alimente şi medicamente, pentru obţinerea autorizaţiei de urgenţă a serului anti-COVID. Dacă va primi undă verde, sunt şanse mari ca, foarte curând după aceea, să primească aprobare şi de la Agenţia Europeană a Medicamentelor, EMA, pentru a putea intra pe piaţa europeană. 

Vaccinarea împotriva virusului SARS-CoV-2 va putea începe pentru ţările Uniunii Europene în primul trimestru al anului viitor, a anunţat Andrea Ammon, şeful Centrului European pentru Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).  „În prezent, EMA se află „în discuţii zilnice cu FDA pentru a sincroniza evaluările vaccinurilor de combatere a coronavirusului“, a declarat, la rândul ei, Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene.

Finalul pandemiei: când 70% din populaţie va fi imunizată

„Atunci când un vaccin va primi aprobare de la Agenţia Europeană a Medicamentelor începe distribuţia simultană în toate ţările care au aderat la acel contract unic încheiat de Comisia Europeană. România face parte dintr-un demers european şi reprezintă parte egală a acestui demers, suntem pe picior de egalitate cu toate ţările membre UE“, a explicat dr. Valeriu Gheorghiţă, medic militar, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID din România, pentru Digi24. Comisia Europeană a încheiat până acum cinci contracte de precomandă pentru seruri anti-COVID: cu AstraZeneca, Johnson & Johnson, CureVac, Pfizer/BioNTech şi Sanofi-GSK.

Dr. Gheorghiţă a mai spus că autorităţile române au finalizat strategia naţională de vaccinare împotriva noului coronavirus şi că aşteaptă ca serul să ajungă în ţară. Medicul a dat asigurări că imunizarea nu va fi obligatorie şi nici condiţionată în vreun fel. Dar, ca să putem vorbi de un final al pandemiei de COVID-19, trebuie ca imunitatea colectivă să ajungă la 60-70% din populaţie, a mai spus specialistul. Coordonatorul de campanie a adăugat că imunizarea se va face în trei etape. Mai întâi vor fi vacccinaţi angajaţii din sistemul sanitar, apoi cei din instituţiile de asistenţă socială, după care va urma populaţia generală. 

Imunitatea prin boală poate dura şase luni 

Studiile efectuate până acum arată că o persoană care a făcut COVID-19 şi s-a vindecat poate deveni imună la SARS-CoV-2, în medie, şase luni. În aceste condiţii, este indicată vaccinarea în cazul acestor persoane? Şi dacă da, când anume? „Lucrurile nu sunt foarte bine precizate. Depinde cât durează protecţia anticorpilor. Sunt persoane la care anticorpii dispar după trei luni, după şase luni sau după nouă luni. Şi atunci, rămâne de văzut dacă la aceste persoane se recomandă vaccinarea“, a explicat prof.dr. Emanoil Ceauşu, medic primar de boli infecţioase la Spitalul de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Bucureşti. 

Recomandările vor fi făcute de cei care fabrică vaccinul, a adăugat medicul infecţionist, precum şi de studiile ulterioare. „Nu poate fi luată acum o hotărâre, pentru că sunt foarte multe persoane care au trecut prin boală, fără să ştie că au avut-o. Şi atunci, prospectul vaccinului şi indicaţiile date ne vor spune dacă înainte de vaccinare va trebui făcută o detectare de anticorpi sau nu, şi dacă toată populaţia se poate vaccina. Adică şi cei care au trecut prin boală şi cei care nu au trecut“, mai spune universitarul. 

„Omul nu-i robot“

Vaccinul este o întărire a imunităţii, adaugă prof.dr. Emanoil Ceauşu: „Chiar şi a celor care au trecut prin boală. Se pare că, după boala naturală, anticorpii nu persistă foarte mult şi atunci ar fi o soluţie şi vaccinarea. Oricum, după boală, rămâne imunitatea înnăscută, imunitatea celulară care durează mult mai mult decât cea dată de anticorpi. Şi ne bazăm şi pe această imunitate celulară, care e importantă în infecţiile virale“.

Asta pentru că sunt două tipuri de imunităţi, explică profesorul: „O imunitate celulară şi una umorală. Imunitatea umorală este cea produsă de anticorpi. Pe de altă parte, există celulele T care sunt numite şi celule de memorie. Şi care înmagazinează în memoria lor acest contact cu virusul şi reacţionează şi ele. Şi s-ar putea ca şi cei care au trecut prin boală şi cărora le-au dispărut anticorpii, când se reîntâlnesc cu virusul, această imunitate celulară să-i ajute să treacă uşor printr-o o nouă infecţie“. Imunitatea umorală este cea care poate fi depistată în urma unor teste, adaugă medicul infecţionist. 

Mai trebuie ştiut că unele persoane fac anticorpi, dar aceştia nu sunt neutralizanţi. „Adică anticorpi care să te protejeze. Apoi, mai depinde şi de titrul anticorpilor. Dacă sunt puţini, atunci chiar nu te protejează. Sunt multe elemente necunoscute care depind de persoană. Fiecare persoană reacţionează altfel în faţa unei infecţii şi după infecţie. Nu există reacţie standard, pentru că omul nu-i robot. Fiecare e un individ şi formele de boală sunt diferite, şi evoluţia este diferită“, conchide prof.dr. Emanoil Ceauşu. 

V-aţi vaccina? „Bineînţeles!“

La rândul său, dr. Simin Aysel Florescu, directorul medical al Spitalului de Boli Infecţioase „Victor Babeş“ din Bucureşti, spune că nu se ştie cu certitudine până acum dacă persoanele care au avut COVID-19 mai trebuie să se vaccineze. „Medical vorbind, probabil că va fi necesară o determinare de anticorpi înainte. Şi în funcţie de cât de jos a scăzut sau n-a scăzut acest nivel, se poate proceda la vaccinare sau nu“, a mai spus dr. Florescu. 

Medicul a dezvăluit că a avut COVID-19 şi că s-a vindecat, iar organismul său a produs anticorpi. „Sigur că ei pot să scadă, dar în acelaşi timp s-a observat că la cei care reintră în contact cu virusul, anticorpii aceştia cresc. Deci, deocamdată, evoluţia este destul de incertă şi insuficient studiată. Nici n-a fost timp, n-a trecut nici măcar un an de când a apărut această boală. Studiile sunt încă în curs. Dar, dacă ar fi să ne gândim la toate celelalte tipuri de infecţii respiratorii, chiar dacă anticorpii scad la niveluri mici, memoria antigenului respectiv rămâne în limfocite şi cu ocazia unui nou contact cu tipul respectiv de antigen, virus sau bacterie reapar - în cele mai multe cazuri - aceşti anticorpi şi sunt eficienţi“, a mai spus medicul. Întrebată dacă s-ar mai vaccina, medicul infecţionist a replicat: „Bineînţeles!“

„Pe termen scurt, este exclusă reinfecţia“

Un studiu al specialiştilor de la Universitatea Oxford, realizat în rândul personalului medical care a fost în prima linie în perioada pandemiei şi preluat de BBC, arată că persoanele care au avut COVID-19 şi s-au vindecat au riscuri mici de reinfecţie în următoarele şase luni. Această constatare este într-o oarecare măsură liniştitoare pentru mai mult de 51 de milioane de persoane din toată lumea care au trecut prin această boală. „Este chiar o veste bună, pentru că putem avea încredere, chiar dacă pe termen scurt, că persoanele care au avut COVID-19 nu vor avea iar“, a spus profesorul David Eyre, expert în sănătate publică, unul dintre coautorii studiului. 

Cazurile izolate de reinfecţie cu COVID-19 crescuseră îngrijorarea că imunitatea ar putea fi de scurtă durată şi că pacienţii abia recuperaţi se pot îmbolnăvi din nou. Însă, rezultatele acestui studiu demonstrează că reinfecţia poate apărea în cazuri extrem de rare. Studiul a acoperit 20 de săptămâni, între aprilie şi noiembrie 2020, şi nu a fost supus revizuirii de către specialişti. 

Peste 10.000 de decese în România

Grupul de Comunicare Strategică a publicat duminică, 22 noiembrie, noile date referitoare la situaţia infectărilor cu COVID-19. Astfel, până acum, pe teritoriul României, au fost confirmate 418.645 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 295.148 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. Numărul testelor efectuate în ultimele 24 de ore a fost de 20.790. 

În urma testelor efectuate la nivel naţional, faţă de ultima raportare, au fost înregistrate 5.837 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Rata de infectare la nivelul municipiului Bucureşti a fost de 6,13 la mia de locuitori. Alte judeţe au depăşit indicele de 6 la mie, respectiv Alba, Braşov, Constanţa, în timp ce Clujul a trecut de 7 la mia de locuitori. Judeţele Ilfov şi Sibiu au depăşit valoarea de 8 la mia de locuitori.

Până duminică, 10.047 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat, din care 131 de decese au fost raportate duminică. În unităţile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.492. Dintre acestea, 1.174 sunt internate la ATI.