1 român/3 minute, viteza cu care se pleacă din ţară. În capul listei continuă să fie medicii, în pofida creşterilor salariale

1 român/3 minute, viteza cu care se pleacă din ţară. În capul listei continuă să fie medicii, în pofida creşterilor salariale

Medicii continuă să emigreze, deşi salariile lor au crescut. FOTO: Arhivă

La fiecare trei minute un român pleacă din ţară, ceea ce înseamnă că 600 de români au emigrat în fiecare zi, în anul 2017, potrivit datelor oficiale. Dacă emigraţia va continua în acest ritm, până în 2020 populaţia va ajunge la aproximativ 19 milioane de cetăţeni.

Ştiri pe aceeaşi temă

Şi asta nu este tot. Studiile arată că nu doar lipsa banilor îi împinge pe români peste graniţe. De exemplu, creşterile salariale semnificative pe care anul 2018 le-a adus în sistemul sanitar nu au reuşit să-i convingă pe medici să rămână să profeseze în ţară, arată o analiză Hotnews.

Astfel, chiar dacă salariile unora dintre doctori au crescut substanţial sau chiar s-au dublat începând din martie anul trecut, numărul celor care au făcut cerere pentru a obţine certificate de conformitate (documente care le permit să profeseze în afara ţării) a scăzut nesemnificativ în 2018. Datele arată că România a pierdut, în medie, şase medici în fiecare zi anul trecut. În total, 2.312 medici au cerut eliberarea certificatelor de conformitate în anul 2018, în timp ce în 2017, numărul total a fost de 2.794 de medici. Asta deşi salariile angajaţilor din sistemul sanitar, în special medici şi asistente, au crescut substanţial începând din martie 2018. Cei mai norocoşi au primit chiar salariile dublate după aplicarea noii legi a salarizării şi a noului regulament al sporurilor.
 
De ce pleacă românii
 
„În primul rând, tânărul din România pleacă dintr-un cumul de motive pragmatice (de la locul de muncă, la oportunităţi etc.). Apoi, românii pleacă acolo unde au prieteni, familie şi oportunităţi de educaţie şi pe locul trei (ceea ce ne interesează foarte tare atunci când ne gândim la soluţii) este motivaţia legată de cum funcţionează instituţiile publice din România. Ceea este normal, pentru că România este o ţară cu foarte multe probleme.
 
Motivaţia cumulativă vine din faptul că nu avem numai dificultăţi economice, avem simultan şi probleme instituţionale, nici nu le mai zic sociale. S-a format în spaţiul public românesc ideea că singura motivaţie a plecării este legată de loc de muncă, salariu mai mare, venituri mai mari. Nu e corect. Sigur, este principala motivaţie, dar tot din sondaje ştiu că există o semnificativă parte din tineretul României care migrează nu numai pentru job, ci şi pentru stil de viaţă, se duce acolo unde găseşte loc de muncă şi mediu de viaţă cu instituţii care funcţionează aşa cum el şi-ar dori, dar şi cu climă potrivită“, explică sociologul Dumitru Sandu, specializat în domeniul demografiei.
 

Într-o prezentare pe care a făcut-o la Bruxelles despre fenomenul migraţiei românilor, Dumitru Sandu spune că 80% din diaspora României, care e emigrat după 1989, s-a stabilit în Italia, Spania, Germania, Marea Britanie, SUA şi Ungaria. Specialistul mai subliniază că după 2010, pe lângă ţările deja menţionate, românii au început să se îndrepte şi către ţările scandinave, Olanda şi Austria.

Prognozele Eurostat

Prognozele realizate de Eurostat despre populaţia din România se bazează pe două scenarii: unul în care emigraţia stagnează (scenariul de bază), şi celălalt - în care migraţia va continua să crească. Astfel, în anul 2080, conform scenariului de bază luat în calcul de Eurostat, populaţia va ajunge la 14,5 milioane de locuitori. În schimb, în scenariul în care migraţia va fi una ridicată, populaţia ar urma să ajungă la 14 milioane de locuitori în 2080. Aceeaşi sursă mai relevă că populaţia de nou-născuţi va scădea de la 191.867 de persoane, câte erau în 2015, la 151.253 de persoane în 2080. Asta înseamnă o scădere cu 21%. Totodată, potrivit celor două scenarii, până în 2030, România va pierde între 1,8 şi 2,2 milioane de locuitori faţă de anul 2015.

Ce efecte ar putea să aibă scăderea populaţiei

Sociologul Barbu Mateescu afirmă că în lipsa unor investiţii care să atragă forţă de muncă, România va deveni o economie tot mai puţin competitivă şi irelevantă pe plan internaţional. În al doilea rând, sociologul atrage atenţia că scăderea populaţiei va veni în paralel cu creşterea procentului de persoane vârstnice. Or, asta, după părerea sociologului, va însemna că instituţiile din sistemul de sănătate vor fi cu mult mai puternice în sensul de influenţare a politicilor publice. În acelaşi timp, sănătatea va fi în sine un aspect mult mai important în vieţile cetăţenilor, cât şi pentru economie.

Tinerii educaţi sunt mai dornici să plece
 

Cu cât sunt mai educaţi, cu atât e mai mare predispoziţia oamenilor spre relocare pentru a câştiga mai bine de pe urma calificării lor, potrivit unui studiu UNESCO publicat recent. Preferinţele şi aspiraţiile oamenilor, ca rezultat al educaţiei, îi fac pe oameni să părăsească zonele rurale sau slab dezvoltate şi să migreze în căutarea câştigurilor potenţiale mai mari. După ce au analizat 53 de state, specialiştii au ajuns la concluzia că probabilitatea migraţiei s-a dublat printre cei cu studii primare, s-a triplat în rândul celor cu educaţie secundară (liceu şi gimnaziu) şi s-a mărit de patru ori printre cei cu studii superioare comparativ cu cei fără educaţie. Cât despre România în particular, datele recente arată că peste 20% din populaţia cu studii superioare a plecat la muncă în străinătate, iar jumătate dintre cei plecaţi în ultimii trei ani sunt tineri.

Dacă apreciezi acest articol, te aşteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: