Ultima conferinţă a lui Băsescu, la Cotroceni: Nu a existat niciun dosar pornit de Băsescu. Singurul pe care l-am urmărit a fost cel al lui Hayssam

Ultimul discurs al preşedintelui Băsescu: bilanţul celor zece ani petrecuţi în fruntea statului român

Traian Băsescu a susţinut, sâmbătă, ultima sa conferinţă de presă în calitate de preşedinte al României, la Palatul Cotroceni. Având ca teme principale securitatea României, relaţia României cu Uniunea Europeană şi NATO şi statul de drept, Băsescu a vrut să ofere „o poză reală” a României şi a evoluţiei statului pe parcursul celor zece ani de mandat prezidenţial.

Ştiri pe aceeaşi temă

Traian Băsescu, ultimul mesaj ca preşedinte:

Nu este o conferinţă de bilanţ. Nu o să spun că am făcut atâtea vizite şi am făcut atâţia kilometri. Vreau ca românii să aibă poza reală a României, nu cea pe care o văd de multe ori în mod eronat la televizor. Mi se pare extrem de important ca o astfel de poziţie a preşedintelui, care a fost în funcţie timp de 10 ani, să existe. Celor care se află deja în studiouri le recomand să citească documente oficiale, documente ale UE. Mă voi fixa pe trei segmente pe care le consider extrem de importante pentru România: securitate, Europa şi stat de drept

Vreau să le mulţumesc românilor pentru onoarea pe care mi-au făcut-o de a le fi preşedinte timp de 10 ani. Nu o voi uita până la sfârşitul vieţii, nici eu, nici soţia mea, nici familia mea. Această onoarea mă face dator.

Cele trei teme: securitatea, România şi UE şi statul de drept.

Când mi-am început mandatul, în 2004, principiul după care am funcţionat a fost: acestea sunt instituţiile, acestea sunt legile, să le facem să funcţioneze mai bine. Nu am plecat de la premisa că trebuie luate lucrurile de la capăt. După mandatul domnului Iliescu, am pus o virgulă, nu am pornit de la zero.

Securitatea: Românii trăiesc într-un stat sigur. Europa şi NATO sunt ţinte pentru terorişti, pentru atacurile cibernetice. România este o ţară sigură, datorită modului în care instituţiile ei funcţionează. Dacă privim la vecinul nostru Putin, vă asigură că România este, de asemenea, un stat sigur. România nu are riscul unei invazii. România este într-un sistem solid de alianţe, are un parteneriat strategic care îi dă confortul că nu este singură. România a devenit un furnizor de securitate pentru multe alte state NATO. Priviţi ce se întâmplă la Deveselu sau la baza militară Kogălniceanu. Scutul de la Deveselu este destinat să protejeze şi alte state inclusiv SUA. Priviţi la exerciţiile care se fac continuu în Marea Neagră. România este mai sigură ca niciodată.

Serviciile româneşti de informaţii sunt totalmente conectate la sistemele de informaţii ale aliaţilor. Din punct de vedere al Armatei, care mai trebuie dotată consistent, din punct de vedere al intelligence România este un stat sigur.

Foto

Legea securităţii cibernetice poate preveni atacuri teroriste şi atacuri cibernetice la adresa României. Trebuie să fim atenţi însă la modul în care se face controlul serviciilor. Internetul a devenit pentru noi un mod de viaţă. Accesul la informaţii care pot deveni publice trebuie controlat.

Dacă la începutul mandatului meu eram o ţară NATO, acum suntem o ţară NATO credibilă. România trebuie să investească mai mult în moderinizarea forţelor sale armate. Îl informez pe domnul Duşa că am vorbit cu domnul Juncker (Jean-Claude Juncker - preşedintele Comisiei Europene, n.r.) ca să-i ceară comisarului Moscovici (Pierre Moscovici - comisarul european desemnat la Economie, n.r.) , să ia legătura cu ministrul Finanţelor din România pentru a mări cu 0,3% bugetul Armatei. Depinde cum vor susţine această cerere, pentru că altfel România ar îndeplini toţi parametrii care ar justifica pentru dotarea armatei un plus de deficit. Trebuie să continuăm, nimic nu trebuie luat de la capăt. Trebuie să consolidăm. România trebuie să consolideze parteneriatul strategic cu SUA.

A doua poză pe care trebuie să o vadă românii: prezenţa nostră în UE:

UE, după cum ştiţi, este singura opţiune viabilă pentru ca România să ajungă la prosperitate pentru cetăţenii săi cândva. La fel ca şi NATO, nu avem alternativă al UE. Am primit odată cu schimbarea mandatului domnului Iliescu o Românie care avea o lungă listă de probleme care condiţionau aderarea şi care trebuiau rezolvate până în 2007. A fost marele efort cu steguleţele: transport, justiţie, agricultură etc. Am avut plăcerea să semnez în 2005, la Luxemburg, tratatul de aderare, care, ulterior, a devenit tratat de ratificare. La 1 ianuarie 2007, cu toate cele 25 de state membre ratificând tratatul de aderare al Romnâniei, am devenit membri UE.

A fost perioada crizei. Atunci, în interiorul UE, a fost un curent puternic de separare a zonei euro de zona non-euro. Am avut şansa unei Germanii care nu a vrut o Europă cu două categorii de state. În maxim doi ani, eu cred că România nu va mai avea deficite ale bugetului consolidat.

Îi voi preda domnului preşedinte Iohannis o ţară care îndeplineşte toate criteriile de convergenţă pentru aderarea la zona euro, aşa cum sunt ele stipulate în Tratatul de la Maastricht. 

Spectaculos în raport cu media UE este ponderea industriei. La nivelul UE, ponderea industriei în PIB este de 17-18%, în România este de peste 33%. Avem o perspectivă economică bună, totul este să putem cheltui banii pe care ni i-a alocat UE pentru trasporturi şi pentru infrastructură. 

Cam asta este poza reală a României. Nu este o poză pe care am construit-o eu cu consilierii. 

Românii pot fi optimişti în ceea ce priveşte capacitatea economiei româneşti de a genera tot timpul resurse. Avem un curs ascendent, un curs de recuperare între România şi vechile state ale UE. România a avut doar doi ani din zece în care a avut creştere economică negativă. Perspectiva României este de creştere economică. Justiţia a devenit tot mai eficientă în ultima vreme.

Aş trece şi la reforma educaţiei. Legea Educaţiei a fost o lege bună, nu spun perfectă. Cel mai mare câştig este legat de învăţământul universitar şi sistemul dual de învăţământ. Este o realitate a societăţii că toate meseriile sunt necesare. 

Pentru că am ajuns aici, aş spune câteva lucruri care ar mai trebui făcute ca stat membru al UE. Reforma în sănătate. Are o lege pregătită, dar sistemul de sănătate trebuie reformat. Ea se află şi acum pe site-ul Preşedinţiei şi ştiu că nu este dorită. Am eşuat probabil datorită unei intervenţii nereuşite. 

De asemenea, pentru modernizarea clasei politice de la noi, avem nevoie de finanţarea publică a partidelor, punerea în aplicare a referendumului privind Parlamentul cu 300 de parlamentari. Este o mare nedumerire cum în România a fost posibilă ca miii de români să vrea să voteze şi să fie împiedicaţi. Este un lucru care trebuie rezolvat pentru credibilizarea României.

Cred că România are nevoie de reforma finanţelor publice, a sistemului de taxe. Trebuie stimulată propria noastră dezvoltare. Nu în ultimul rând, România trebuie să-şi asigure independenţa energetică a ei şi a Republicii Moldova. 

Cred că e esenţial ca, în numele democraţiei, să se găsească soluţii fiscale pentru mass-media, pentru presă. Sistemul fiscal, pe de o parte, dar şi realităţile economice, fac ca presa să fie mult prea încorsetată de interesele patronilor de presă.

Despre statul de drept

Aş trece la ultimul punct: statul de drept. România a făcut progrese uriaşe din 2004 şi până acum. Progresele pe care le-a făcut România nu s-au datorat neapărat schimbării legii, ci procurorii şi judecătorii au simţit că sunt liberi, au simţit că oamenii politici nu mai sunt intangibili. Sunt convinşi că nu se poate întâmpla nimic. 

Şi Codul Penal vechi pedepsea traficul de infleunţă, şi Codul Penal nou pedepseşte traficul de influenţă. Oamenii au făcut Justiţia să funcţioneze mult mai bine. Fără Justiţie liberă, România nu poate fi un stat democratic. A fost probabil zona de conflict cea mai puternică între mine şi clasa politică. De aici a plecat şi ideea că preşedintele este conflictual, imposibil de lucrat cu el, preşedintele face scandal. Am fost conştient tot timpul că intervenţiile pe aceste teme sunt de natură să-mi aducă prejudicii. Dar am ştiut că dacă o să tac, românii nu vor înţelege că aici este cheia evoluţiei noastre: Justiţia aplicată tuturor.

A fost un efort căruia m-am dedicat mai mult după siguranţa naţională, de a mă bate şi cu politicul, şi cu oameni de afaceri şi patroni de trusturi de presă. Îmi aduc aminte câte am pătimit din cauza Justiţiei şi îmi aduc aminte cât mă acuzau că la Cotroceni se stabilea cine trebuie să fie arestat şi condamnat. Pot să afirm că nu a existat niciun dosar care a pornit pentru că a spus Băsescu procurorului sau judecătorului şi nici nu s-a oprit niciun dosar. Singurul dosar pe care l-am urmărit a fost cel al lui Hayssam. Nu am cerut niciodată unui procuror: „Anchetează pe X sau închide dosarul ăsta". 

Faptul că astăzi aud liderii partidelor vorbind de stat de drept, independenţa Justiţiei, am să le aduc aminte că m-au suspendat de două ori. Dar este bine pentru că atunci când şi va internaliza acest discurs, avem garanţia că reforma în Justiţie este ireversibilă. Până când PSD şi PNL nu vor fi convinse că aceasta este şansa României, încă mai avem riscul pasului înapoi în Justiţie. 

Iată satisfacţia mea după zece ani de mandat, să auzi pesedişti vorbind despre stat de drept, care vorbeau la şedinţa de partid când îi deschidem dosar lui Băsescu. Cred că, aşa cum am pus eu virgulă după mandatului domnului Iliescu, aşa şi Klaus Iohannis trebuie să pună virgulă după mandatul meu, nu să schimbe instituţii.

Sesiune de întrebări

Vă gândiţi să bifaţi o funcţie de prim-ministru?

Acum am un singur gând, vreau acasă, azi l-am botezat şi pe Raducu, am doi nepoţei, mai vine unul in februarie. Cu siguranţă nu o să fiu unul care stă în casă. Lăsaţi-o cu premierul. După ce ai fost preşedinte nu îţi mai vine să fii premier, voi folosi cu siguranţă un birou de la PMP, dar nu am încă proiecte politice. Preponderent o să mă mişc printre amicii pe care îi mai am pe la PMP şi familia.

Regretaţi că aţi numit-o pe Alina Bica?
 
Intră la lunga listă de oameni cu care am dat-o în bară. În ceea ce priveşte numirile de magistraţi, în afară de cei numiţi pe funcţii, nu cunosc nici judecători, nici procurori. E foarte greu să numeşti în funcţii. La Morar, prima numire importantă la DNA, am plecat de la criteriul că a avut curajul să-l aresteze pe senatorul Ciupe, din partid cu mine. La doamna Kovesi am cerut Parchetului să-mi spună câte dosare s-au trimis în instanţă şi ce procent de succes. Codruţa nu avea multe dosare, dar avea 100% rata de succes. Şi aveam şi treaba asta cu femeile să fie promovate.  Au fost sugestii care s-au dovedit reuşite, dar e arhicunoscut că nu sunt cel mai inspirat om atunci când fac numiri.
 
Despre reforma cheltuirii banilor publici, am cheltuit pe autostrazi şi şosele 15 miliarde de euro. Vă reproşaţi că nu aţi făcut destulă presiune publică pe aceasta temă?
 
Ce aţi vrut de la mine în aceşti zece ani? Când mă bag într-un sector nu era bine că mă băgam în toate. Acum îmi cereţi să mă ocup şi de chestiunea transporturilor.
 
Aţi fi promulgat legea securităţii cibernetice?
 
Nu ştiu ce scrie, dar am atenţionat în expunere că trebuie să existe un control pe accesul structurilor de securitate în bazele de date ale operatorilor. Trebuie să existe un control judecătoresc.
 
Acum două luni aţi pus sub semnul întrebării credibilitatea serviciilor secrete, acuzând implicare în campania electorală. Aţi cerut un raport. V-aţi lămurit? S-au implicat? Ele au efectuat filajul sau altcineva? 
 
Serviciile de informaţii s-au implicat prin domnul Meleşcanu în campania electorală. Era încă şef şi alţii strângeau semnături. Am vorbit de Meleşcanu, dar mă tem că reprezenta un serviciu, conducerea serviciului. Am spus că acelaşi domn Meleşcanu împreună cu premierul au promovat o Hotărâre de Guvernu care eluda CSAT, prin care s-a putut masca şi a putut să îmi refuze dreptul la informaţia cerută despre foşti ofiţeri acoperiţi. Asta e implicare clară. În ce priveşte raportul pentru filajul efectuat, răspunsul e da, am primit raportul şi e strict secret.
 
Aţi început mandatul cu familia alături. Îl încheiaţi cu fratele în arest la domiciliu, cu ginerele în urmărire penală, cu fetele implicate în diverse scandaluri. Când explicaţi?
 
Imediat ce mă invitaţi la o emisiune în care nu aruncaţi toate minciunile şi îmi daţi şi mie şansa să răspund. Vă pot spune, dar nu o să vă placă.
 
Ştiaţi de mormanul de bani?
 
Aş vrea să fim decenţi. Fratele meu nu a luat bani şi împreună - dumneavoastră, Abraham şi Bercea aţi făcut o înscenare. Era vorba de bani pe care i-a primit şi îi dădea familiei Bercea. Îmi permit să spun acest lucru acum când mai am câteva ore până termin mandatul. V-am spus că voi vorbi când îmi termin mandatul. Am dat un răspuns: înscenarea pe care aţi facut-o cu domnul Abraham la ordinul şefului dumneavoastră. (răspunzând la o întrebare adresată de un jurnalist Antena 3, n.r.)
 
Care a fost cel mai dificil moment prin care a trecut România?
 
Indubitabil, când nu ne mai puteam împrumuta pe piată, în 2010, şi când am fost puşi în faţa unei atlernative, ori dăm afară 200.000 de salariaţi de la stat, ori scădem salariile cu 25%.
 
Din păcate, explicarea a fost catastrofală, dar asta a fost realitatea, şi m-a pus într-o situaţie extrem de dificilă. A mai fost un moment extrem de dificil când a fost arestat fratele meu, eu ştiind însă că nu a luat bani.
 
Antena 3 e aici?
Cine? Nu înţeleg cine să fie aici, vreţi să repetaţi?
 
Dacă puteţi să răspundeţi, Antena 3 e aici?
 
Aaa, Antena 3! Dar ce? E televiziune?! Ştiam că e doar presa aici, îmi pare rău.
 
În martie, aprilie spuneaţi că Rusia se uită cu jind la gurile Dunarii. Ce s-a schimbat în abordarea Rusiei?
 
Eu voi continua să consider că Rusia e un risc pentru securitatea Ucrainei, a Moldovei şi a României.
Riscul nu înseamnă că vreodată Rusia s-ar putea gândi să invadeze România, dar ţinteşte gurile Dunării indiscutabil.
 
Deci s-a schimbat dorinţa Rusiei?
 
Dorinţa nu, putinţa da, între timp a ajuns ţiteiul de la 110 dolari la 60 şi 50% din resursele financiare ale Rusiei provin din ţiţei. Saltul de la 110 la 60, în condiţiile în care Rusia a estimat un preţ mediu de 95 de dolari pe baril, e o gaură uriaşă în bugetul Rusiei. Nu s-a schimbat dorinţa, doar putinţă.
 
Ce aţi pierdut şi ce aţi câştigat ca om în aceşti zece ani?
 
Am fost pregătit de la primul mandat câştigat să plec peste zece ani, ştiam că se termină. Nu plec nici cu părare de rău, am sentimentul că atât cât am putut. În mod cert nu am fost un preşedinte genial, am făcut tot ce am putut pentru a mişca lucrurile înainte. Poate alte tactici decât confruntarea ar fi fost mai bune. Nu plec cu niciun regret, doar cu întrebarea dacă puteam oare să fac mai mult. Se spune: „Preşedintele Băsescu e de zece ani”. Aşa e, dar sunt puţine lucruri pe care le poţi face dacă nu ai un guvern partener. Mie mi-a dat Dumnezeu Guvernul Tăriceanu patru ani, Guvernul Ponta, şi la mijloc Guvernul Boc, când presa acuza asumările de răspundere. 
 
A fost deliberat făcut, ştiam că legea Educaţiei nu va trece nehăcuită, ştiam că dacă lăsam codurile în Parlament s-ar fi făcut harcea-parcea, că dacă legea micii reforme e lăsată să trecă prin Parlament ar fi fost făcuta terci. Deliberat am utilizat acea procedură extrem de severă.
 
Unde va fi acasă în perioada următoare?
 
Nu am primit niciun răspuns, deocamdată ştiu de la SPP că cea din Mihăileanu nu poate fi protejată şi nu corespunde stadardelor de securitate, pentru că sunt nouă familii acolo. Dar deocamdată stau la Lac 3, am 60 de zile timp în care să locuiesc acolo. Nu asta mă frământă. Acasă mă aşteapta soţia, fetele, nepoţeii. 
 
În 2009, o majoritate îl propunea premier pe Iohannis, nu aţi acceptat.
Da, şi bine am făcut că azi nu mai era preşedinte.
 
Vă menţineti contraargumentele de atunci sau vă reproşati că nu aţi acceptat să devină premier?
 
Nu îmi reprosez deloc, am utilizat Constituţia la limită. Un guvern cu care să putem face parte din reformele făcute. Asta am vrut şi asta am făcut.
 
Vă era teamă că dacă se schimba guvernul pierdeaţi alegerile?
 
Spre deosebire de ce a făcut Tariceanu, a aruncat toate resursele în 2008, spre deosebire de Ponta acum, a aruncat resurse sacrificând resurse, şi unul şi altul au pierdut. Vă aduceţi aminte că în 2009 s-a tăiat la aparatul bugetar două zile? Că înainte de turul doi s-au tăiat alte două zile? Cu ce să câştig alegerile, tâind zile de salariu? Am fost un candidat onest faţă de ţara.
 
Ce criterii aţi avut în vedere la numirea Alinei Bica?
 
Nu am avut informaţii despre activitatea, nici nu ştiam că în acel consiliu de evaluare erau reprezentanţi ai tuturor ministerelor. Nu am ştiut, categoric, am numit-o cu multă încredere, recunosc, Ea a răspuns în Ministerul Justiţiei de Codul Penal şi de Codul de Procedură Penală. Am spus că e omul potrivit.  Dacă vă uitaţi pe actele normative, ele nu erau avizate de domnul Predoiu, ci de doamna Bica, un secretar de stat extrem de activ şi eficient. Nici măcar nu am ştiut că e în consiliul de adminsitraţie.
 
Cum vă explicaţi că nu aţi avut informaţii?
 
Nu avem câte un ofiţer SRI în spatele fiecărui român. Ce vă pot spune e că prima condamnare la ANRP s-a facut de la o informaţie a unui politician dată mie şi eu am transmis mai departe, iar un vicepreşedinte a fost condamnat. Nu avem cum să supraveghem fiecare om din toate instituţiile, şi nici nu e bine.
 
Cine era polticianul?
 
Nu vă pot spune
 
Era domna Udrea?
 
V-am răspuns.
 
Cum catalogaţi atitudinea politică a domnului Iohannis?
 
Îi ţin minte sloganul domnului Iohannis şi îi las câteva lucruri bine făcute, să le continue.
 
Dacă încetează mandatul domnului Iohannis, aţi participa din nou la alegeri?
 
Cum? Păi nu am dreptul prin Constituţie şi oricum îmi ajunge. Să vă lămuresc un lucru, cu atâta Constituţie cât mă pricep. Indiferent care va fi decizia Curţii în procesul domnului Iohannis, mandatul preşedintelui nu se poate întrerupe. Există în Constituţie descrise situaţiile în care mandatul se poate întrerupe, dar nu sunt profesor de drept constituţional. Constituţia spune că preşedintele îşi pierde funcţia în două situaţii – încălcări grave ale Constituţiei, suspendat şi destituit prin referendum, si a doua situaţie, dacă e acuzat de înaltă trădare şi ICCJ decide că e vinovat. Numai acestea sunt situaţiile din Constituţie în care preşedintele îşi poate pierde mandatul. Nu există niciun cuvânt care să facă aluzie la pierderea mandatului pe chestiuni de incompatibilitate. Mi-am dat o părare, să nu fiu considerat atotcunoscător, dar cred că acel proces cu jurământul odată depus nu mai poate produce efecte asupra mandatului preşedintelui.
 
Veţi ajunge să daţi explicaţii în faţa judecătorilor?
 
Vă garantez! Sigur voi ajunge şi vă garantez ă sigur nu am încălcat legea. Dacă voi fi chemat, sigur mă voi duce, dar nu există nicio încălcare a legii. Nu vorbesc de contravenţii, am mai trecut pe roşu.
 
În contextul adoptării legii securităţii cibernetice, ce consideraţi că este mai important: dreptul la intimitate sau la siguranţă?
 
Nu există, cel putin din abordarea unui şef de stat, imperativ mai mare decât securitatea. Vă spune oricare şef de stat. Dar din aceste imperative legate de securitate să nu se mai facă abuzuri. În ce mă priveşte, să nu se facă abuzuri, deci controlul judecătorilor, preşedintele Obama ar spune să nu se mai facă abuzuri.
 
Aţi spus că aţi putea redeveni comandant de navă. Cum aţi fi salvat Titanicul?
 
Îţi spun eu cum face orice comandant acum care are sistem de navigaţie satelit şi super radare.
Iese pe aripa comenzii şi vede că a scăzut brusc temperatura, ştie că e lângă un gheţar.
 
Care vă este poziţia oficială despre închisorile CIA?
 
Nu am nimic de comentat pe acest subiect cu atât mai mult cu cât există o anchetă a Parchetului.
 
Cum vedeţi în viitor evoluţia ANI şi a DNA?
 
Cred că se vor consolida şi poate la un moment dat trebuie - nu vreau să întelegi că e o critică - trebuie puţin mai multă sobrietate, spectacolul judecării rechizitoriilor, cereri de arestare, la TV nu fac bine justiţiei. Trebuie găsite formule, mai multă sobrietate. Cred că trebuie mai multă sobrietate în dezbaterea publică cu privire la dosarele diverşilor acuzaţi.  E o şansă! Dacă ar fi câştigat altcineva alegerile prezidenţiale cu certitudine era un risc pentru justiţie.
 
Vă doresc la toţi sărbatori cu bine, să aveţi numai bucurii!
 

Traian Băsescu, după conferinţa de presă, sâmbătă, 20 decembrie 2014 FOTO Mediafax
 

 

Traian Băsescu a susținut, sâmbătă (20 decembrie 2014), ultima conferință de presă în calitate de președinte al României, în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni FOTO presidency.

Imagini din aceeasi galerie
  • Traian Băsescu a susținut, sâmbătă (20 decembrie 2014), ultima conferință de presă în calitate de președinte al României, în Sala Unirii de la Palatul Cotroceni FOTO presidency.
  • Președintele încă în funcție, Traian Băsescu, a prezentat „poza reală” a României, după zece ani de mandat FOTO presidency.ro
  • Băsescu a atins trei teme principale în cadrul ultimei conferințe de presă în calitate de președinte: securitatea țării, relația României cu Uniunea Europeană și statul de drept FOTO presidency.ro
  • Președintele Băsescu a afirmat că-i predă lui Klaus Iohannis o țară care îndeplinește toate criteriile de convergență pentru intrarea în zona euro FOTO presidency.ro
  • Ultima conferinţă a lui Traian Băsescu la Cotroceni, în calitate de preşedinte al României FOTO presidency.ro
  • Ultima conferinţă a lui Traian Băsescu la Cotroceni, în calitate de preşedinte al României FOTO presidency.ro
  • Ultima conferinţă a lui Traian Băsescu la Cotroceni, în calitate de preşedinte al României FOTO Mediafax
  • Ultima conferinţă a lui Traian Băsescu la Cotroceni, în calitate de preşedinte al României FOTO Mediafax
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările