Nu m-am aşteptat nici să ai demnitatea, sinceritatea şi bărbăţia unui ministru de Interne adevărat de a ieşi în faţa noastră, a românilor care îţi plătim salariul, a celor care ţi-am lăsat ţara pe mână să o ai în grijă, şi să ne răspunzi la întrebările simple despre moartea poliţistului Bogdan Gigină. Politrucii ca tine, ajunşi miniştri doar prin nişte jocuri politice mizere, bolnavi de putere şi înnebuniţi de controlul lăsat moştenire de foştii securişti, ne vor minţi la infinit, oricâte cadavre ar trebui să calce. Şi asta ştim.

M-am aşteptat să faci exact ce ai făcut. Să taci, să te ascunzi. Să pui în funcţiune imediat propriul aparat de spălat cadavre. Să activezi toţi corupţii şi lingăii din sistemul tău, dublaţi de un cor de jurnalişti la fel de corupţi, şi să încercaţi cu toţii să muşamalizaţi tragedia. Să urle toţi slugoii tăi în cor ce nevinovat eşti tu. Şi cât de drept eşti tu. Şi ce proiecte minunate ai tu pentru interesul ăsta naţional, care, apropos, nu ai nicio idee ce înseamnă. Şi cât de general eşti tu. Ca nimeni altul, evident.

M-am aşteptat şi să ieşi întârziat din văgăuna în care te-ai băgat acum vreo săptămână şi să ne minţi. Să ocoleşti, de fapt, tot adevărul. Să spui că nu ai nicio vină. Că ai făcut tot ce era omeneşte posibil. Să ne arunci cuvinte vagi scrise de alţii, citite prost şi alea, despre cât de rău îţi pare ţie că s-a produs aşa o tragedie, despre cum îl respecţi tu pe cel mort şi cât de îndurerat eşti tu gândindu-te la familia lui. Să ne explici cât de corect te-ai comportat tu, tovarăşe Oprea, când sărmanul acela de poliţist se zbătea între agonie şi moarte. M-am aşteptat la toate. Nu m-a surprins nimic din ceea ce ne-ai spus. Cum îţi spuneam, un politruc, oricât de general s-ar visa el să fie, tot un politruc rămâne.

Înţeleg, tovarăşe Oprea, că ai ieşit în faţa noastră „ca urmare a solicitării preşedintelui Klaus Iohannis” şi că ai vrea să răspunzi „unor întrebări adresate în spaţiul public”. Nu ştiu ce întrebări ai auzit dumneata, tovarăşe Oprea, şi la ce spaţiu public te referi exact, dar cele din România reală, cea care vrea să afle adevărul despre moartea tânărului poliţist, erau simple. Şi nu aveau absolut nicio legătură nici cu ziua în care s-a întâmplat tragedia, asta o ştim. Nici că poliţistul a căzut într-o groapă. Şi asta ştim. Nici dacă ai sunat sau nu tu la şefii SMURD ca să intervină şi să te ţină pe tine la curent cu starea sărmanului om. Nici când ai aflat tu că a fost un accident şi că băiatul acela a murit. Nici că un alt agent a făcut semn ca tu să-ţi continui liniştit drumul. Nici că ai transmis condoleanţe familiei. Nu, nu astea ne interesau.

Ci ne interesa exact ce ne ascunzi tu şi acum, după aproape o săptămână de la accidentul produs în mijlocul unui oraş cu pretenţii de capitală.

1. De unde veneai şi unde te duceai?

2. În ce misiune te aflai, de aveai nevoie de coloană oficială, deşi legea nu îţi permitea asta, aşa cum nu permite niciunui alt ministru să beneficieze de ea, decât în situaţii extraordinare.

3. De ce Poliţia şi Ministerul de Interne, instituţii care ţi se subordonează direct, au avut nevoie de aproape două zile pentru a declara oficial că poliţistul Gigină făcea parte din coloana ta oficială?

4. De ce Parchetul General nu a primit nici duminică, la cinci zile după tragedie, toate documentele cerute de la Ministerul de Interne, de la Inspectoratul General al Poliţiei Române şi de la Direcţia Generală a Poliţiei Municipiului Bucureşti, pentru a putea duce mai departe ancheta morţii acelui om?

5. De ce, în seara acelei nenorociri, purtătoarea de cuvânt a Poliţiei Capitalei, Diana Sarca, a declarat că agentul Gigină se îndrepta către un post de fluidizare a traficului şi nimeni din MAI nu a mai contrazis-o de marţi seară până joi la prânz?

6. De ce aceeaşi doamnă mai este încă purtător de cuvânt al Poliţiei Capitalei, după o asemenea minciună, o dezinformare care pregătea, de fapt, muşamalizarea nenorocirii?

Şi ar mai fi o întrebare, tovarăşul Oprea. Nu ştiu dacă are vreo legătură cu ancheta, dar cu moralitatea sigur are. Înţeleg, aşa cum ne-ai şi spus, că ai aflat de starea gravă a poliţistului Bogdan Gigină la circa 3 minute şi jumătate de la tragedie, atunci când SMURD-ul a ajuns degeaba la el. Înţeleg că ai solicitat să fii în permanenţă informat cu privire la ceea ce se întâmpla, deci ştiai că omul îşi dă ultima suflare. Mă întreb ce conştiinţă şi ce suflet trebuie să ai, încât să nu te întorci din drum (nu puteai fi prea departe în 3 - 4 - 5 minute), când ştii că un om moare degeaba pentru tine?

De fapt, nu vă mai chinuiţi, tovarăşe, să îmi răspundeţi. Ştiu, pentru un general, mai important decât o viaţă de om e interesul naţional. Mai ales când stelele se dau în interes de partid.