Puterea mass-mediei de a seta agenda

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Determină mass-media agenda politică? Medii diferite au efecte diferite în ce priveşte impactul lor asupra politicii? Impactul mediei asupra agendei politice diferă de la caz la caz? Stefaan Walgrave şi Michiel Nuytemans de la Universitatea din Antwerp şi Stuart Soroka de la Universitatea McGill ne răspund cu un studiu pe Belgia.

În ultimul deceniu, setarea agendei politice pare să fi devenit unul dintre cele mai importante puncte ale politicilor publice. Însă în afara SUA puţine lucruri se ştiu despre efectele setării agendei politice. Acest articol se axează pe Belgia, o democraţie consociaţională a la Lijphart, în care partidele politice sunt principalii actori politici. Belgia este o partidocraţie, unde executivul domină legislativul. Articolul se referă strict la perioada 1993 – 2000. Variabilele dependente sunt activitatea parlamentară şi deciziile guvernamentale. Variabilele independente sau explicative sunt articolele media din 5 ziare şi 4 televiziuni, divizate de clivajul valon-flamand.

O diferenţă ar trebuie trasată între agenda politică simbolică şi cea substanţială. Cea din urmă este mai puţin sensibilă la ce se publică în media şi include justiţia, alocările bugetare, sancţiunile, nominalizările etc. Însă cele mai multe studii se axează pe agenda simbolică, cum este şi prezentul studiu.

Prima ipoteză este că mass-media exercită mai multă influenţă asupra priorităţilor Parlamentului decât asupra priorităţilor Guvernului. Ziarele în principal sunt de aşteptat să aibă o influenţă mai mare. Un sondaj de opinie în rândul parlamentarilor belgieni din 2006 confirmă că aceste elite sunt mai expuse la ziare decât la televiziuni. Aşadar, a doua ipoteză este că media scrisă exercită mai multă influenţă asupra Parlamentului şi Guvernului decât media audiovizuală.

Sunt trei tipuri de probleme ale societăţii: senzaţionale, proeminente şi guvernamentale. În ceea ce priveşte problemele senzaţionale, media este de aşteptat să conducă politicul, în timp ce în chestiunile guvernamentale este de aşteptat inversul. Pentru cazurile proeminente, nu există influenţă, pentru că cetăţenii pot observa în propriul lor mediu inflaţia sau şomajul, de exemplu.

Şase clustere sunt create: 1) afaceri externe şi apărare, 2) administraţie şi sistem politic, 3) politică economică, 4) politică socială şi statul bunăstării, 5) mediu, energie şi mobilitate şi 6) justiţie şi ordine. A treia ipoteză este că media conduce politica în chestiuni de justiţie şi ordine şi mediu, energie şi mobilitate, adică cele senzaţionale, are un impact mai mic în ceea ce priveşte politica economică şi socială, adică cele proeminente, şi cel mai mic impact asupra afacerilor externe şi apărării şi administraţiei, adică problemele guvernamentale. Datele sunt împărţite în trei: agenda media, agenda parlamentară şi agenda guvernamentală.

Rezultatele sugerează că agenda parlamentară şi agenda guvernamentală sunt afectate în mod semnificativ statistic de articolele din media, în special din ziare. Ipoteza cum că ziarele au o mai mare influenţă decât TV-ul este susţinută. Televiziunea nu părea în anul 2000 să aibă o influenţă prea mare asupra politicii în Belgia. Ipoteza că Parlamentul este mai influenţat decât Guvernul de mass-media nu stă în picioare. Ziarele şi Parlamentul se influenţează reciproc în ce priveşte afacerile externe şi mediul. Ziarele şi Guvernul se influenţează reciproc în ce priveşte justiţia şi ordinea. Cu toate acestea, relaţia media – Parlament este mai puternică decât relaţia media-Guvern.

În concluzie, mass-media setează agenda politică în democraţiile parlamentare. Însă efectele mediei sunt mai importante când vine vorba de agenda politică simbolică. Aceste rezultate sunt surprinzătoare pentru Beldia, o ţară cu un sistem politic închis, în care partidele sunt atotputernice. Având în vedere că România este foarte similară ca regim politic Belgiei, aceste concluzii ar trebui considerate şi la noi. Bineînţeles, trebuie avut în consideraţie că între timp, ambele ţări au devenit axate în totalitate pe TV. Mai mult, în timp ce ce vorbim are loc căderea TV-ului în favoarea Internetului.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite