Portret de traseist cu patalama de revoluţionar: Petre Roman, de la idolul de la APACA la primul pe lista lui Firea

0
Publicat:
Ultima actualizare:

De la sex-simbol revoluţionar, premier al României şi ministru de Externe, la acuze de crime împotriva umanităţii şi trimis în judecată în dosarul Mineriadei, Petre Roman a revenit ieri la rădăcinile din care s-a desprins politic. Deşi ani la rândul din rolul de preşedintele al PD şi mai apoi membru PNL a criticat dur PSD, acesta va deschide în toamnă lista consilierilor social-democraţi la Primăria Capitalei, sub domnia Gabrielei Firea.

Până la momentul Revoluţiei din Decembrie 1989, Petre Roman era cunoscut doar pentru cariera sa universitară ca fiind un specialist în fizica fluidelor şi poluarea mediului. Ulterior, acesta devine asistent, iar mai apoi conferenţiar la Facultatea de Energetică.

Numele acestuia devine cunoscut pe 22 decembrie 1989, când acesta pronunţă din balconul sediului Comitetului Central, prima Declaraţie împotriva dictaturii comuniste. În aceeaşi zi acesta devine membru al Consiliului Provizoriu al Frontului Salvării Naţionale (CPFSN), iar ulterior este numit prim-ministru al României. Petre Roman a condus provizoriu Guvernul până pe 28 iunie 1990, iar mai apoi, la primele alegeri libere din 20 iunie, acesta ajunge să fie desemnat prim-ministru.

Acuzat de crime împotriva umanităţii

În 1991 acesta îşi dă demisia, alături de întreg Guvernul, din funcţia de premier ca urmare a Mineriadei formate pe fondul reformei economice iniţiate de acesta.

25 de ani mai târziu, pe 13 iunie 2017, Petre Roman este trimis în judecată alături de Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu, şi alţii, pentru crime împotriva umanităţii în Dosarul Mineriadei. În 14 februarie 2020 Secţia Specială pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a contestat decizia judecătorului de cameră preliminară de la Curtea Supremă, care a decis în 2019 restituirea dosarului la Parchet, pentru a fi refăcut în integralitate, toate probele fiind declarate nule. Următorul termen de judecată a fost fixat pentru data de 14 septembrie 2020.

Procurorii îl acuză pe Petre Roman că „a hotărât evacuarea în forţă a manifestanţilor din Piaţa Universităţii şi reţinerea acestora, a aprobat Planul de acţiune al forţelor de ordine, a chemat minerii şi muncitorii în Bucureşti, în vederea menţinerii sale la putere“. 

Dosarul Revoluţiei

În 2016, Petre Roman era pus sub urmărire penală într-un alt dosar, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni contra umanităţii. Procurorii militari au susţinut atunci că există probe potrivit cărora Roman a fost printre cei care ar fi organizat şi coordonat direct atacul împotriva populaţiei civile, ceea ce ar fi dus la uciderea prin împuşcare a patru oameni, rănirea prin împuşcare a trei, vătămarea integrităţii fizice şi psihice a 1269 de oameni şi privarea de libertate a altor 1242 de persoane.

În 2019 însă, Petre Roman scapă de acuzaţii după ce procurorii militari au dispus clasarea dosarului „Revoluţiei din decembrie 1989”. Potrivit unui comunicat al Parchetului General, clasarea a fost dispusă pentru mai multe motive: decesul persoanelor cercetate, nu sunt probe concludente sau există autoritate de lucru judecat.

Cu toate astea, câteva luni mai târziu, procurorii de la Parchetul General dispuneau infirmarea clasării dosarului Revoluţiei şi au cerut instanţei redeschiderea urmăririi penale pe numele lui Petre Roman.

Candidat PSD, dar de confesiune liberal

În 1993, Petre Roman pune bazele Frontul Democrat al Salvării Naţionale, scindat din aripa conservatoare a FSN. În cele din urmă partidul ajunge să fie PD (Partidul Democrat), din partea căruia Roman candidează la alegerile prezidenţiale din 1996. Acesta nu reuşeşte să ajungă în turul doi, obiţinând un scor de 20,5%, în spatele lui Emil Constantinescu şi Ion Iliescu.

Roman încearcă din nou la alegerile din 2000, însă obţine abia 3% din voturi, un eşec usturător, care va duce un an mai târziu ca acesta să piardă şefia PD în faţa lui Traian Băsescu. În 2004, Petre Roman părăseşte partidul pe care l-a fondat, iar mai apoi, în 2008, după o aventură cu un alt partid înfiinţat tot de acesta, se înscrie în PNL.

În 2018 Petre Roman este exclus din PNL de către Ludovic Orban după ce acesta a fost acuzat de crime împotriva umanităţii. În luna ianuarie a aceluiaşi an, Roman a avut un coflict cu deputata Mara Mareş într-o şedinţă PNL, după ce aceasta din urmă i-a cerut lui Roman să facă un pas înapoi.

petre roman-gabriela firea-anghel iordanescu. foto facebook-gabriela firea


FOTO Facebook/Gabriela Firea

Prins cu Firea

Doi ani mai târziu, Petre Roman avea să revină în politică, deschizând lista PSD pentru Consiliul General la Primăria Capitalei. 

„Personalităţi marcante ale ţării si Capitalei ni se alătură pentru a continua ceea ce am început acum 4 ani: modernizarea Bucureştiului! Depunem împreună, în aceste momente, lista pentru viitorul Consiliu General”, anunţa ieri Gabriela Firea.

Întrebat marţi ce are în comun cu PSD, partid pe care l-a criticat dur în trecut, şi de rădăcinile căruia s-a desprins la începutul carierei politice, Petre Roman a explicat că nu vrea să se implice in viata internă a social-democraţilor precum şi că rămâne de confesiune un liberal.

„Cu toată sinceritatea vă spun că am acceptat propunerea Gabrielei Firea din motivul că vreau să fac ceva pentru Bucureşti, nu doar să critic o situaţie existentă. Eu sunt cu o poziţie independentă pe lista Gabrielei Firea, nu intenţionez să mă implic în viaţa internă a PSD, rămân în continuare de confesiune, ca să spun aşa, liberal, aşa cum am fost întotdeauna. Numai că în ceea ce priveşte politica locală, care este politica cea mai apropiată de cetăţeni, eu cred, asta este o convingere veche şi în acelaşi timp constantă a mea, că atunci când eşti capabil să aduci în faţă un program amplu pentru un interes local, este posibil, chiar dacă din punct de vedere doctrinar ar exista deosebiri”, a afirmat Petre Roman.   

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite