Până la reforma salarizării, Coaliţia continuă dezmăţul bugetar

Daniel Fenechiu şi Robert Cazanciuc sunt cei care au venit cu amendamentul privind la sporul de până la 50% pentru bugetarii care lucrează proiecte finanţate prin fonduri externe rambursabile

Coaliţia are în plan reforma salarizării, unde e discutată inclusiv componenta limitării unor sporuri. Însă, până atunci, Parlamentul instituie un nou spor, girat de toate partidele.

Una din reformele cu mare impact pe care trebuie să o realizeze Guvernul Ciucă, fiind asumată şi în PNRR, este cea a salarizării, astfel încât aceasta să fie cât mai echitabilă şi să nu se mai ajungă discrepanţe atât de mari. În timp ce stabilirea parametrilor pentru noua reformă nu este presantă pentru Coaliţie, fiind alte priorităţi pe agenda Puterii, Parlamentul merge şi el în direcţia opusă: în loc de tăiere de sporuri, adaugă unul nou.

Senatul a adoptat marţi un proiect de lege prin care vor putea beneficia de spor de până la 50% din salariul de bază toţi angajaţii din instituţiile şi autorităţile publice care lucrează cu fonduri externe rambursabile. PSD, PNL, UDMR şi AUR au votat pentru, USR s-a abţinut. Aşadar, o lipsă de opoziţie faţă de proiect, ceea înseamnă că legea are cale liberă pentru a trece şi de Camera Deputaţilor.  

Reforme doar pe bani mai mulţi

Autorii amendamentului au fost liderul de grup al senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, şi vicepreşedintele PSD al Senatului, Robert Cazanciuc. Cei doi au explicat raţionamentul amendamentului privind noul „drept salarial” prin faptul că oamenii puşi în sistemul public să se ocupe de proiectele cu finanţare externă rambursabilă vor avea mai multă tragere de inimă când lucrează, aşa că ar putea să fie făcute şi reformele susţinute cu fonduri de acest fel.

„Această situaţie salarială discriminatorie afectează semnificativ implementarea proiectelor finanţate din fonduri externe rambursabile, deoarece personalul calificat preferă să facă parte din proiecte finanţate din fonduri europene nerambursabile, pentru a beneficia de sporuri. Prezenta completare va înlătura această situaţie discriminatorie şi va înlesni implementarea proiectelor şi reformelor finanţate din fonduri externe rambursabile”, arată autorii amendamentului.

Ce înseamnă 50% la un salariu

Putem da mai multe exemple de venituri de bază la care s-ar aplica un asemenea spor. Un inspector de specialitate din Ministerul Justiţiei are un salariu de bază de maximum 25.000 de lei. Un spor integral de 50% ar însemna încă 12.500 de lei. Însă deja cei din MJ mai primesc un spor de condiţii grele de muncă, de 15%, dar şi de solicitare neuropsihică. O influenţare a veniturilor ar avea loc şi în cazul unor funcţii mai simple, precum cea de consilier superior, cu un salariu de bază între 8.000 şi 10.000 de lei, ceea ce prin acest spor le-ar duce veniturile până spre 12.000-15.000 de lei, fără a ţine cont de alte sporuri.

Situaţia ar fi resimţită şi în alte instituţii, cum ar fi Ministerul Dezvoltării. Un director general din minister are o leafă de bază şi de 16.000 de lei, sumă brută, la care sunt adăugate diferite tipuri de sporuri: spor de condiţii vătămătoare de muncă (15%), spor de complexitate (maximum 35%) sau spor pentru titlu ştiinţific de doctor (950 de lei). Aşadar, un spor maxim de 50% ar duce la încă 8.000 de lei la venituri.

În fostul Guvern Cîţu, Executivul adoptase un memorandum care stabilea principiile care să stea la baza realizării cadrului legal privind noua lege a salarizării. Responsabil de acesta fost Raluca Turcan, fost ministru al Muncii. Potrivit memorandumului, sporurile urmau să fie plafonate la 20%. „Când am plecat, cred că primisem de la toate ministerele de linie punctele de vedere. Urma să fie lansată licitaţie pentru consultanţă”, a explicat Turcan pentru „Adevărul”. Până la urmă, consultanţa pentru lege va veni de la Banca Mondială. „Noi urmăream ca veniturile să nu scadă, dar în acelaşi timp să reaşezăm diferitele salarii pentru categoriile socio-profesionale şi să menţinem un procent de sporuri de maximum 20%”, a punctat fostul ministru al Muncii, fiind de părere că trebuie menţinute doar cele „cu adevărat relevante”. De altfel, fostul Guvern avea în plan mai multe demersuri prin care să reducă din inechităţi, dar şi să încurajeze rămânerea pentru mai mult timp în câmpul muncii. 

Cuvintele care dau liber la noi angajări

O altă modificare din legea adoptată de Senat priveşte încă un aspect referitor la sistemul public. Un amendament, de data această asumat de Comisia de muncă din Senat, modifică Legea privind statutul funcţionarului public parlamentar, astfel încât vor putea fi transferaţi sau detaşaţi oricare dintre angajaţii din Parlament în diferite instituţii centrale. Mai precis, orice persoană care are o „funcţie publică parlamentară”. Astfel, vor putea fi detaşaţi inclusiv angajaţi de la cabinetele demnitarilor, dacă respectă însă criteriile legate de studii şi vechime. Spre deosebire de funcţionarii publici parlamentari, aceşti angajaţi nu dau concurs pentru a fi încadraţi la Parlament.

Şi în prezent, unele partide recurgeau la diferite artificii pentru a trimite în funcţii publice centrale sau regionale persoane apropiate de clasa politică. De exemplu, angajarea într-o structură locală (primărie sau consiliu judeţean), apoi detaşarea într-o instituţie publică centrală, cum a fost şi cazul chelneriţei angajate la Apele Române, în urma unei detaşări de la Primăria comunei Vatra Moldoviţa.