Numirea procurorilor-şefi: CCR şi PSD l-au lăsat pe Iohannis fără putere. Motivarea Curţii, pe înţelesul tuturor

Numirea
procurorilor-şefi: CCR şi PSD l-au lăsat pe Iohannis fără putere. Motivarea Curţii, pe înţelesul tuturor

Mona Pivniceru a fost ministru al Justiţiei în timpul guvernării USL FOTO Mediafax

CCR a publicat motivarea deciziei prin care a declarat parţial neconstituţională Legea 303/2004, una dintre cele trei legi ale Justiţiei modificate de PSD. Practic, CCR a consfinţit demersul prin care PSD i-a amputat masiv puterea preşedintelui Klaus Iohannis în procedura de numire a procurorilor-şefi ( Parchet General, DNA, DIICOT) sau a conducerii Curţii Supreme. Magistrat raportor a fost Mona Pivniceru. Iată un tablou comparativ.

Ştiri pe aceeaşi temă

Procedura de numire a preşedintelui şi a vicepreşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (Curtea Supremă).

• Ce prevede Legea 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, aflată acum în vigoare: Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) propune preşedintele şi vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Klaus Iohannis poate refuza nelimitat, dar motivat, propunerile făcute de CSM. În ceea ce priveşte Curtea Supremă, ministrul Justiţiei nu are niciun rol.

• Ce prevede legea propusă de PSD-ALDE, care va intra în vigoare după ce va fi promulgată de şeful statului: CSM face propunerile pentru funcţiile de conducere ale Curţii Supreme, iar preşedintele ESTE OBLIGAT să accepte. Aşadar, este întărit rolul CSM, iar puterea preşedintelui este diminuată simţitor: de la dreptul de a refuza nelimitat, Iohannis a ajuns în situaţia de a semna ca primarul. Ministrul Justiţiei rămâne în continaure fără niciun rol.

• Ce spune motivarea CCR la legea 303/2004, ca urmare a sesizării PNL: Atribuţiile preşedintelui vor fi „golite de conţinut şi importanţă“, dar eliminarea şefului statului din procedura de numire a şefilor Curţii Supreme nu ridică, totuşi, probleme de constituţionalitate, întrucât consolidează rolul CSM de garant al independenţei justiţiei, la fel cum se întâmplă şi în cazul magistraţilor simpli, unde Iohannis nu mai poate refuza decretul de numire a unui judecător sau procuror. Rolul preşedintelui este considerat de judecătorii CCR drept unul de „curtoazie, de colaborare între autoritatea executivă şi judecătorească“. „CCR l-a transformat pe Iohannis în simplu notar“, a concluzionat avocatul Elenina Nicuţ.

Procedura de numire a procurorilor-şefi: Parchetul General, DNA, DIICOT

• Ce prevede Legea 303/2004, aflată acum în vigoare. Spre deosebire de numirea şefilor de la Înalta Curte, în cazul procurorilor-şefi, procedura îl include şi pe ministrul Justiţiei, care face propunerea, apoi CSM dă aviz (consultativ), iar preşedintele României poate refuza, de câte ori vrea, dar motivat. Deci puterea pe care o are şeful statul este maximă: poate întoarce propunerea făcută de ministrul Justiţiei sau poate ignora avizul CSM.

• Ce prevedere legea propusă de PSD-ALDE: ministrul Justiţiei propune un procuror-şef, CSM dă aviz consultativ, iar preşedintele poate refuza propunerea O SINGURĂ dată, motivat. Practic, PSD a diminuat atribuţiile preşedintelui (care, teoretic, putea respinge propuneri nelimitate), oferindu-i, în schimb, puteri mai mari minsitrului Justiţiei, în prezent Tudorel Toader. 

• Ce spune motivarea CCR: „Având în vedere caracterul bicefal al autorităţii executive, legiuitorul a optat pentru o procedură în cadrul căreia Guvernul şi Preşedintele să conlucreze. Rolul central în această ecuaţie îl are, însă, ministrul justiţiei, sub autoritatea acestuia funcţionând procurorii constituiţi în parchete. Preşedintele României nu are nicio atribuţie constituţională expresă care să justifice un drept de veto în această materie“. Pe scurt, CCR spune că majoritatea PSD-ALDE a fost indulgentă cu Iohannis atunci când i-a oferit posibilitatea să refuze o dată propunerile făcute de ministrul Justiţiei. Putea să-l transforme din nou în  notar, ca în cazul numirii şefilor ÎCCJ.

• Unul dintre magistraţii CCR, Livia Stanciu, a făcut opinie separată, arătând că, prin noua formă a legii, şeful statului nu ar avea nicio putere reală în numirea conducerilor unor instituţii precum Curtea Supremă, Parchetul General, DNA şi DIICOT, deşi are cea mai mare legitimitate politică.

Motivarea CCR nu influenţează direct procedura de revocare a Laurei Codruţa Kovesi. Demiterea şefei DNA a început pe Legea 303/2004, aflată acum în vigoare, deci şeful statului poate să refuze revocarea. Avizul negativ dat de CSM pentru revocare este un argument în plus pentru şeful statului.

citeste totul despre: