Liviu Dragnea împlineşte astăzi 56 de ani. Cum a evoluat de la cârciumar la prefect

Liviu Dragnea împlineşte astăzi 56 de ani. Cum a evoluat de la cârciumar la prefect

Foto INQUAM PHOTOS / George Călin

Născut în comuna teleormăneană Gratia, la 28 octombrie 1962, liderul PSD, Liviu Dragnea, a avut o viaţă tumultoasă, schimbând profesiile şi partidele în funcţie de avantajele pe care le-ar fi obţinut din noua poziţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

De profesie inginer, Dragnea a intrat după Revoluţie în politică: iniţial a fost membru al Partidului Democrat (1994–2001), iar apoi s-a înscris în Partidul Social Democrat. Printre funcţiile publice pe care le-a deţinut sunt cele de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman (2000–2012), ministru al Afacerilor Interne în guvernul Emil Boc (2009) şi ministru al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice şi viceprim-minstru în guvernele Victor Ponta (2012–2015).
 
În aprilie 2016 a fost condamnat definitiv cu suspendare în dosarul „Referendumul”. În consecinţă, nu a putut accede în funcţia de prim-ministru, deşi, sub conducerea sa, PSD a obţinut în decembrie 2016 majoritatea relativă în alegeri şi a format ulterior trei guverne împreună cu ALDE. De atunci conduce efectiv Guvernul, implicându-se în evenimente care nu ţin de atribuţiile sale de şef al Camerei Deputaţilor.
 
În iunie 2018 a fost condamnat în primă instanţă într-un nou dosar, cunoscut drept dosarul „Bombonica”, după numele fostei sale soţii, la trei ani şi şase luni cu executare pentru instigare la abuz în serviciu. Decizia nu este definitivă.
 
Fiu de miliţian şi elev al lui Petre Roman
 
Liviu Nicolae Dragnea este fiul lui Dumitru Dragnea, fost subofiţer de miliţie care a deţinut funcţia de şef de post în două comune din judeţul Teleorman (Gratia şi Dobroteşti).
 
Liviu Dragnea a urmat cursurile Liceului de matematică–fizică Unirea din Turnu Măgurele (1976–1980). În 1987 a absolvit Facultatea de Transporturi, secţia Autovehicule rutiere, din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. Aici l-a avut ca profesor de Mecanica fluidelor pe fostul premier Petre Roman.
 
A lucrat ca inginer stagiar într-o secţie auto aparţinând Întreprinderii de Utilaj Greu şi Transport pentru Construcţii Craiova.
 
De la cârciumar la prefect
 
În 1990 se asociază cu un sătean din Giuvărăşti, Vasilică Petcu, în „Asociaţia cu scop lucrativ Bachus”, cei doi deschizându-şi un bar. 
 
Dragnea şi Petcu se asociază apoi în firma „Com Orizont SRL”, care deschide şi administrează o serie de baruri în satele de lângă Giuvărăşti. În 1992 se asociază cu Florin Mîndroc cu care preia firma „Dacorom SRL”, în actele căreia figura un bar din Turnu Măgurele. 
 
Firma preia în locaţie de gestiune Restaurantul Modern, Hanul Diligenţei şi Hotelul Turris din Turnu Măgurele în 1993 de la SC Turris SA Turnu Măgurele şi SC Vedea SA Teleorman, ambele societăţi deţinute de statul român.
 
Cel care semnează cedarea în locaţie de gestiune din partea SC Vedea SA este directorul ei, Cicerone Constantinescu. În 1994, Dragnea înfiinţează firma „Ştefimar SRL”, în care este asociat unic şi pe numele căreia mută unele din activele deţinute anterior de Dacorom şi Com Orizont. Cele trei firme sunt radiate în anii 2000, când Dragnea devine preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman.
 
În 1997 a urmat un curs de specializare la Şcoala de Înalte Studii Administrative din Roma. În 2001 a urmat un curs de management al administraţiei publice locale din cadrul ASE Bucureşti.
 
În 2004 a absolvit cursurile Colegiului Naţional de Apărare în cadrul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I” din Bucureşti.
 
Liviu Dragnea a fost prefect al judeţului Teleorman (1996–2000), preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman (2000–2012), ministru de Interne (ianuarie–februarie 2009), ministru al Dezvoltării Regionale (2012–2015) şi preşedinte al Camerei Deputaţilor (2016–prezent).
 
Dragnea: Eram un tânăr destul de influent în oraş. Am făcut prima revoluţie a tinerilor
 
Într-un interviu acordat „Adevărul”, Dragnea a povestit ce l-a determinat să intre în politică:
 
„Am avut un motiv interesant de a intra în politică. În toamna lui ‘95 fetiţa era foarte mică şi veneam cu ea de acasă în cărucior. Oraşul arăta ca după război! Străzile erau praf. Se exfoliase pojghiţa de ciment de deasupra trotuarului şi rămăseseră doar pietroaiele din balast. Căruciorul se mişca şi eu am în cap şi acum imaginea căpşorului fetiţei mele. Am luat-o în braţe şi i-am spus că trebuie să facem ceva cu primăria asta. Atunci aveam hotelul, toate restaurantele şi eram un tânăr destul de influent în oraş, ca să spun aşa. Am strâns foarte mulţi tineri şi am făcut la Turnu Măgurele prima revoluţie a tinerilor din România. În 1996 am reuşit să câştigăm şi primăria şi aşa am intrat în politică. […] Ulterior, în decembrie 1996, am fost numit prefect. Eu veneam cu băieţii de la marfă de la Bucureşti (n.r. – Dragnea susţine că aducea marfă pentru magazinele pe care le avea în Olt şi Teleorman). Era o ninsoare îngrozitoare şi bineînţeles că drumurile nu erau deszăpezite. Când am ajuns la hotel, era toată lumea strânsă – tocmai se anunţase la televizor că eu sunt prefect“.
 
 
Condamnări penale
 
În 22 aprilie 2016 Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani, în dosarul „Referendumul”. Procurorii DNA au cerut magistraţilor ÎCCJ pedeapsă cu executare pentru Liviu Dragnea, pedeapsa minimă solicitată de DNA fiind între trei şi cinci ani de închisoare.
 
În cererea procurorilor se arată că liderul PSD ar fi tratat alegătorii ca pe nişte obiecte, iar neprezentarea la vot a fost văzută ca „un moft, nu ca un drept”.
 
În primă instanţă, judecătorii ÎCCJ l-au condamnat, în 15 mai 2015, pe Liviu Dragnea la un an de închisoare cu suspendare. Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, „cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”.
 
Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt.
 
Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.
 
În paralel, Dragnea a fost găsit vinovat că a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul căruia a transmis mesaje, ordine şi recomandări legate de stimularea participării cetăţenilor la vot prin mijloace interzise de lege către coordonatorii judeţeni de campanie/primării/activiştii de partid.
 
Pe 21 iunie 2018 magistraţii ÎCCJ l-au condamnat în primă instanţă pe Liviu Dragnea la trei ani şi şase luni de închisoare cu executare plus interzicerea unor drepturi în procesul angajărilor de la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, în care e acuzat de instigare la abuz în serviciu.
 
Decizia anulează condamnarea din dosarul „Referendumul”. Potrivit procurorilor, în perioada iulie 2006–decembrie 2012, Liviu Dragnea, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, respectiv de preşedinte al PSD Teleorman, a determinat-o pe Floarea Alesu, la acea vreme director executiv al DGASPC Teleorman, să îşi încalce atribuţiile de serviciu prin menţinerea în funcţie şi implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiaşi instituţii.
 
„În realitate, cele două persoane şi-au desfăşurat activitatea la sediul organizaţiei judeţene Teleorman a partidului politic al cărui preşedinte era inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, aspect cunoscut de acesta din urmă”, arată DNA.
 
Completul de cinci judecători de la ÎCCJ a fixat termen de judecată a apelului în această cauză pentru data de 5 noiembrie 2018.
 
Acuzaţii de corupţie
 
În septembrie 2016 Oficiul European de Luptă Antifraudă a trimis autorităţilor competente din România informaţii pe baza cărora s-a constituit dosarul „Tel Drum”. Începând cu data de 13 noiembrie 2017, DNA a dispus urmărirea penală a lui Liviu Dragnea sub acuzaţiile de constituire de grup infracţional organizat, deturnare de fonduri europene şi abuz în serviciu.
 
Alături de alte persoane, Liviu Dragnea ar fi obţinut foloase necuvenite din diverse contracte publice acordate societăţii Tel Drum.
 
Potrivit purtătorului de cuvânt al DNA, Livia Săplăcan, „prejudiciile se constituie din două sume – un prejudiciu din abuz în serviciu, aproximativ 30 de milioane de lei, şi un prejudiciu de 20 de milioane de euro, bani obţinuţi nelegal, ca urmare a fraudării fondurilor europene”.
 
În martie 2018, RISE Project şi Folha de S.Paulo au dezvăluit că autorităţile din Brazilia au în desfăşurare o anchetă al cărei subiect este Liviu Dragnea. Conform procurorului federal Carlos Wagner Barbosa Guimarães, Dragnea este suspectat că ar fi folosit bani proveniţi din afaceri corupte din România la achiziţia de proprietăţi pe plaja din Cumbuco, la 30 km de Fortaleza, capitala statului Ceará. Brazilienii ar fi iniţiat ancheta după ce procurorii din România au luat legătura cu ei în iulie 2017.
 
Liviu Dragnea a negat acuzaţiile.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: