„La dolce vita“ de parlamentar: venituri şi avantaje neschimbate şi pe timp de criză

„La dolce vita“ de parlamentar:
venituri şi avantaje neschimbate şi pe timp de criză

Ludovic Orban şi Anca Dragu, liderii celor două Camere ale Parlamentului FOTO Inquam Photos / George Călin

Frenezia disputelor privind reducerea salariilor bugetarilor s-a limitat la veniturile funcţionarilor simpli, în timp ce politicienii au tăcut mâlc în ceea ce-i priveşte pe parlamentari, cu toate că au lefuri consistente şi se bucură de numeroase alte beneficii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Actuala Putere a vorbit în ultimele săptămâni de măsurile care trebuie luate pentru a diminua cheltuielile privind veniturile salariale ale celor din sectorul de stat, astfel încât deficitul bugetar să fie cât mai mic. Inamicul de moment al guvernanţilor a fost reprezentat de problema unor sporuri încasate de bugetari, unele mai mici, altele mai mari. Însă în niciun moment în care s-a vorbit de strângerea curelei nu a fost menţionată una dintre categoriile privilegiate, cea a parlamentarilor, care ar putea da dovadă de solidaritate cu ceilalţi afectaţi de criză. Deputaţii şi senatorii nu doar că se bucură de unele dintre cele mai mari venituri, dacă ne gândim la indemnizaţiile acestora, ci au şi numeroase beneficii.

Potrivit legilor în vigoare, un deputat sau senator fără nicio funcţie de conducere în comisiile parlamentare sau în Biroul Permanent are o indemnizaţie brută de 18.720 de lei. În condiţiile în care ajung să conducă o comisie din Parlament, indemnizaţia brută ajunge la 20.176 de lei. Cele mai mari indemnizaţii sunt cele ale preşedinţilor celor două Camere, adică Ludovic Orban şi Anca Dragu, care au o indemnizaţie lunară brută de 23.920 de lei. În schimb, cei opt vicepreşedinţi de la Camera Deputaţilor şi Senat au o leafă lunară de 22.256 de lei. Indemnizaţiile acestora vor fi îngheţate în acest an, la fel ca veniturilor fiecărui bugetar, după cum a anunţat premierul Florin Cîţu.

Decontarea cazării, pe bază de încredere

Însă aleşii nu au doar indemnizaţie. Acestora li se asigură şi fonduri pentru cazarea în Bucureşti, dat fiind că vin din toată ţara. Cazarea pentru deputaţi şi senatori este făcută doar în baza unei declaraţii pe proprie răspundere, cu rol de document justificativ. Conform Statutului deputaţilor şi senatorilor, suma nu trebuie să fie mai mică decât jumătatea din indemnizaţia brută a senatorului sau deputatului. În noiembrie, lună pentru care au fost disponibile ultimele date publice, a fost acordată suma de 475.000 de lei pentru senatori, ceea ce înseamnă o medie de 3.900 de lei per ales local, dacă exceptăm senatorii de Bucureşti şi Ilfov, care nu au dreptul la bani pentru cazare. Pentru deputaţi au fost alocaţi pentru cazare 835.000 de lei, ceea ce înseamnă o medie de 2.800 de lei pentru cazare.

De asemenea, conform Statutului deputaţilor şi senatorilor, fiecare ales are dreptul la o sumă forfetară în valoare de minimum o indemnizaţie şi jumătate brută lunară a deputatului, respectiv a senatorului. Iar solicitările pentru sumele forfetare diferă de la caz la caz. Ultimele date existente sunt pentru noiembrie şi decembrie în cazul deputaţilor, iar la senatori, noiembrie. Relevant pentru a ne face o idee este luna noiembrie, dat fiind că în decembrie a avut loc trecerea de la o componenţă la alta, din 21 ale lunii fiind depus jurământul de aleşii din mandatul 2020-2024.

Aşadar, dacă ne uităm la informaţiile economice pentru Parlament, un deputat de Iaşi a cerut în noiembrie 48.000 de lei pentru cheltuieli de bunuri şi servicii, în timp un ales de Dolj şi unul de Argeş au cerut tot pentru cheltuielile de bunuri şi servicii aproximativ 40.000 de lei. Sunt cele mai mari sume solicitate la deputaţi. În ceea ce priveşte salariile date pentru oamenii de la cabinetul parlamentar, cea mai mare sumă a fost înregistrată la un deputat de Vaslui, care a cerut 16.500 de lei, urmat de doi aleşi de Bucureşti, care au solicitat 16.000 de lei.

Zeci de mii de lei pentru cabinetele din teritoriu

Pe de altă parte, la senatori, banii solicitaţi pentru cabinetele parlamentare sunt trecuţi la comun, adică pentru toţi aleşii dintr-un judeţ, ceea ce duce pe primele locuri colegiile mari, adică Bucureşti, Iaşi şi Suceava, acestea solicitând pentru noiembrie 175.000 de lei, 103.000 de lei, respectiv 81.000 de lei, toate fiind sume pentru bunuri şi servicii. Pentru personalul de la cabinete, suma cea mai mare a fost cerută de Bucureşti, adică 162.000 de lei, dar e de înţeles, pentru că în această unitate administrativă sunt aleşi 13 senatori.

Pe lângă toate beneficiile menţionate, deputaţii şi senatorii au dreptul şi la diurnă. Diurna de deplasare este 2% din indemnizaţia lunară brută prevăzută pentru un deputat sau senator, adică aproximativ 360 de lei pentru fiecare zi de activitate la Bucureşti sau în alte locuri din ţară, cu excepţia celor desfăşurate în circumscripţia electorală unde e ales. Spre deosebire de diurna de parlamentar, un bugetar simplu beneficiază lunar de un spor de normă de hrană de 346 de lei impozabili, ceea ce înseamnă 224 de lei în mână.

În ceea ce priveşte deplasarea acestora, deputaţii şi senatorii au gratuitate pe tren, iar pentru deplasările interne cu avionul au dreptul la o călătorie dus-întors pe săptămână până la Bucureşti. Nu în ultimul rând, aleşii din Parlament au dreptul la paşaport diplomatic şi le este plătit un abonament telefonic.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările