La mai bine de o lună şi jumătatea de la preluarea mandatului membrii Senatului votează şi la momentul actual proiecte şi iniţiative restante din legislatura trecută. Asistăm la un spectacol în care principalii actori, partidele mari, se acuză reciproc de incompetenţă parlamentară.
 
Un interes deosebit a fost acordat justiţiei, devenită o temă recurentă în cadrul dezbaterilor din Parlamentul României. Şedinţele de plen ale Senatului din 1 şi 3 februarie au confirmat acest trend. Deşi pe ordinea de zi erau înscrise proiecte legislative din domenii diverse, s-a considerat de cuviinţă că doar cele referitoare la justiţie necesită dezbateri şi luări de cuvânt. Mai jos, iniţiativele legislative care ţinut capul de afiş în această săptămână:
 
  • Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, precum şi a Legii nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. – reexaminare/25.10.2019 (ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 466/29.07.2019) – procedură de urgenţă.
  • Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară.  – reexaminare/19.09.2019 (ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 467/29.07.2019) - procedură de urgenţă.
  • Proiectul de lege privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii, formarea profesională iniţială a judecătorilor şi procurorilor, examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, stagiul şi examenul de capacitate al judecătorilor şi procurorilor stagiari, precum şi la concursul de admitere în magistratură. – adoptat  tacit de Camera Deputaţilor.

PSD, prin vocea lui Robert Cazanciuc (fost ministru al justiţiei), afirmă că partidul pe care îl reprezintă „şi-a învăţat lecţia din 2017”. De partea cealaltă, PNL se foloseşte cu abilitate de marota protestelor din Piaţa Victoriei din urmă cu patru ani. 

În concluzie, zilele în care vom asista la o abordare bipartizană (aşa cum ar fi normal şi de bun simţ) asupra domeniului justiţiei par tot mai îndepărtate. În acest fel, scopul final- îmbunătăţirea pe plan internaţional a imaginii României- ar putea fi îndeplinit.