INTERVIU Traian Băsescu: „Rusia nu şi-a respectat cuvântul dat Ucrainei“

INTERVIU Traian Băsescu: „Rusia
nu şi-a respectat cuvântul dat Ucrainei“

Traian Băsescu, în studioul Adevărul Live Foto Marian Iliescu

Preşedintele susţine că Rusia nu a respectat acordul semnat la Budapesta împreună cu SUA şi cu Marea Britanie prin care s-a angajat să garanteze integritatea teritorială a Ucrainei

Ştiri pe aceeaşi temă

La numai o zi după ce Crimeea a votat, într-o proporţie covârşitoare, întoarcerea la Rusia, preşedintele Traian Băsescu a comentat, în tuşe largi, dorinţa lui Vladimir Putin de a-şi subordona fostele teritorii ale URSS. În studioul Adevărul Live, şeful statului nu a mai vorbit despre unirea României cu Republica Moldova, dar i-a avertizat pe fraţii noştri de peste Prut că drumul european al Basarabiei este foarte departe de final. În acelaşi context, Traian Băsescu a trimis o scurtă săgeată şi către premierul Iurie Leancă, pentru că s-a afişat alături de Victor Ponta şi a pus la îndoială numărul de burse pe care ţara noastră le acordă tinerilor moldoveni. Cu şapte luni înainte să-şi afle urmaşul, Traian Băsescu merge pe mâna candidatului dreptei, oricare ar fi acesta, şi prevesteşte că toate partidele şi partiduleţele cu ideologie de dreapta se vor uni după alegerile europarlamentare. Cât despre graţierea lui Gigi Becali, şeful statului încă se mai gândeşte.

„Adevărul“: Domnule preşedinte, duminică a avut loc în Crimeea un referendum cu rezultat previzibil.
Traian Băsescu: Previzibil, dar nici chiar aşa. Ne aşteptam la un 70-75%, dar nu 96,6%.

Ar trebui să ne temem de război?
Categoric, nu. Nu va fi război nici în regiunea Mării Negre, nici în Ucraina şi, cu atât mai puţin, în Crimeea. Deci exclud posibilitatea războiului. De asemenea, România trebuie să aprecieze riscurile militare plecând de la ceea ce ştie şi nu de la ceea este în presă, pentru că în presă poţi să umfli realitatea foarte tare din punctul de vedere al riscurilor de securitate. În realitate, din punct de vedere militar, nu se schimbă nimic în Crimeea, pentru că Federaţia Rusă va menţine acolo, ca şi până acum, toată flota de la Marea Neagră, în frunte cu crucişătorul Moscova şi toate navele purtătoare de rachete, distrugătoare, fregate. Numărul de militari va fi tot 25.000, câţi au fost şi până acum în acordul ucraineano-rus, şi activităţile militare vor fi aceleaşi. În niciun caz românii nu trebuie să se teamă de o agresiune la adresa României din partea Federaţiei Ruse sau a Ucrainei. Poate mulţi interpretează că vreau să dau un mesaj liniştitor pentru români sau că nu avem o apreciere realistă. Vă asigur că nu aceasta e intenţia mea, iar dacă am fi fost în pericol direct, iminent, aş fi spus-o şi cu totul altul ar fi fost nivelul de alertă al Armatei Române, al structurilor de securitate române decât cel de acum, care este unul absolut obişnuit. Deci nu avem riscuri directe de securitate.

În cadrul Barometrului „Adevărul despre România“, am pus o întrebare cu privire la criza din Ucraina: „Având în vedere că România are graniţă directă cu Ucraina, în ce măsură credeţi că prelungirea conflictului din Ucraina poate afecta securitatea naţională a României?“. Am constatat că aproximativ 50% din respondenţi cred că prelungirea acestui conflict ar putea afecta securitatea naţională a României.
În opinia publică, ideea este că aşa a fost acordul ucraineano-rus: să fie 25.000 de militari şi acum au venit dintr-o dată încă 10.000 de militari în Crimeea. Realitatea este următoarea: dincolo de acordul ucraineano-rus este acordul pentru armamentele convenţionale în Europa, care au limitat la 25.000 de militari prezenţa rusă în Crimeea. Este o negociere care nu este numai la nivel bilateral, iar acordul dintre Ucraina şi Federaţia Rusă urmează convenţia la nivelul tuturor statelor UE şi SUA, deci numărul de militari va rămâne acelaşi. Aş vrea să mai limpezim un lucru. Într-adevăr, Federaţia Rusă a introdus circa 10.000 de militari în Crimeea acum, în aceste ultime săptămâni, dar ei nu sunt peste cei 25.000. Federaţia Rusă nu a avut efectivul complet la care avea dreptul în Crimeea. A fost evident că Federaţia Rusă, care avea circa 14.000 de militari acolo, şi-a introdus alţi 10.000 de militari în Crimeea şi respectă, într-un fel sau altul, acordul bilateral, dar şi tratatul de necreştere a forţelor militare convenţionale.

Există garanţii că acest acord va fi respectat?
Aici este marea problemă, în ce măsură Federaţia Rusă îşi respectă cuvântul, pentru că venim în aspectul celălalt, care arată foarte clar că la Budapesta, în schimbul dezarmării nucleare a Ucrainei, au fost trei mari puteri care au garantat integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei dacă aceasta nu atacă pe vreuna dintre ele. Nu suntem într-o astfel de situaţie, Ucraina nu a avut niciun act de agresiune la adresa Federaţiei Ruse, deci Federaţia Rusă, alături de Statele Unite şi Marea Britanie, trebuia să respecte înţelegerea iniţială. Ce a făcut Federaţia Rusă? A stimulat acest referendum, în care populaţia majoritar rusă a votat pentru revenirea Crimeei în structura Federaţiei Ruse, iar asta este o nerespectare a cuvântului Federaţiei Ruse. La Budapesta, contra securităţii nucleare a Federaţiei Ruse, Ucraina a acceptat şi a crezut în cuvântul celor trei mari puteri. Două şi-au respectat opţiunea, adoptând declaraţii, poziţii în spiritul Memorandumului de la Budapesta. Federaţia Rusă, însă, nu şi-a respectat cuvântul şi aici intră riscul tradiţional al relaţiilor pe care le avem cu Federaţia Rusă şi reticenţele noastre aproape istorice în această relaţie bilaterală. Pentru mine, ce s-a întâmplat în Crimeea este o proiecţie pentru un scenariu posibil în Republica Moldova, şi acest lucru nu-l mai putem privi la rece, pentru că este şi o chestiune sentimentală. Ştim toţi că Republica Moldova este al doilea stat românesc şi nu ne-ar conveni un astfel de scenariu aplicat în Republica Moldova. 

Moldova şi slugărnicia faţă de Moscova

Dacă scenariul din Crimeea s-ar repeta în Republica Moldova, ce poate face Republica Moldova? Şi, mai ales, ce va face România?
În niciun caz România nu va interveni militar. Vreau să tăiem din capul locului varianta că România, de capul ei, invadează Republica Moldova. Deocamdată, Republica Moldova şi-a asumat un statut de neutralitate, deci nu poate fi nici în NATO, în viitorul apropiat. Am considerat, însă, că am obligaţia să spun public că există şi o soluţie la drumul spre Uniunea Europeană al Republicii Moldova, o soluţie garantată pe care liderii politici de la Chişinău şi-o pot asuma sau nu, dar România nu va face nimic pentru ca acest lucru să se întâmple. Nimic în sens militar, Doamne fereşte! Noi am dat această opţiune: reveniţi la patria-mamă şi mergem împreună spre Uniunea Europeană. Însă este foarte greu de crezut că un astfel de referendum ar trece în Republica Moldova acum, o spun cu toată sinceritatea. Adesea am depistat o plăcere a politicienilor moldoveni la vârf să bârfească mai degrabă România decât Federaţia Rusă. Este un lucru pe care trebuie să-l spunem cinstit şi eu le-am spus şi în faţă, când am avut ocazia să o fac. După mine, abordarea politică la Chişinău este una riscantă, aceea de a menaja continuu sensibilităţile Federaţiei Ruse şi a nu spune drept în faţă, la Moscova, ce vrea, ce gândeşte, ce doreşte, cum vrea să rezolve problema transnistreană. În Republica Moldova, trebuie să fie foarte clar: avem o majoritate proeuropeană, la limită. Aflată la guvernare, care nu îndrăzneşte să-i spună Rusiei ce-i de spus. Şi o opoziţie la această majoritate care în sondaje depăşeşte 42%, uneori atinge 46%, şi care este pentru integrarea Republicii Moldova în Uniunea Eurasiatică. Deci nu este un parcurs garantat către UE  al Republicii Moldova.

„Nu sunt antirus“

Ce trebuie să facem noi, în România, să îi convingem în primul rând pe oamenii de acolo, nu pe politicieni?
E foarte complicat şi, din acest punct de vedere, dăm semnale împărţite. Pentru mine a fost un semnal extrem de neplăcut conferinţa de presă pe care a făcut-o Iurie Leancă cu Victor Ponta la Bucureşti şi punerea sub semnul întrebării a numărului de burse pe care le acordăm tinerilor moldoveni. Nu mi-a plăcut deloc, mai ales că nu este nici în interesul Republicii Moldova, nici în interesul României ca prim-ministrul să aibă o poziţie dubioasă legată de Republica Moldova. „Hai să reducem numărul de burse, hai să facem noi, preşedintele mai trebuie lăsat cu părerile lui“ – acest lucru nu ne face bine. România are obligaţia să interconecteze cât poate de repede, şi pe banii ei, Republica Moldova la energie electrică şi la gaze, România are obligaţia să mărească numărul de burse acordat tinerilor din Republica Moldova.

De ce la nivelul actorilor principali ai statului vedem diferenţe de opinie ? E un lucru normal, specific democraţiei?
Nu cred că este normal ca, în proiectele naţionale, să avem puncte de vedere diferite. Eu nu voi mai insista pe ideea proiectului naţional, unirea României cu Republica Moldova, pentru că a fost evident că nu are suport în clasa politică, dar nici nu îi voi ierta vreodată pe cei care vor asista cum Republica Moldova intră într-un scenariu de tip Crimeea sau Osetia de Sud sau Abhazia. Trebuie să-şi asume slugărnicia faţă de Moscova - „să nu deranjăm“. Vă asigur că eu sunt un om care nu este antirus, nicidecum, şi aş vrea o relaţie foarte bună cu Federaţia Rusă, dar relaţiile foarte bune pot fi doar atât timp cât interesele ambelor părţi sunt respectate.

Credeţi că nu o să se ajungă la integrarea Moldovei în UE? 
Cu o problemă teritorială, nu. Deocamdată susţinem mersul spre Vest, dar ştim toţi că nu e posibil să intri în UE având trupe ale Federaţiei Ruse pe teritoriul naţional.


„I-aş pune nota 10 Uniunii Europene“

Oana Popescu, blogger adevarul.ro director Focus: Cum poate gestiona România o reacţie a Rusiei la o eventuală unire cu R. Moldova?
Traian Băsescu: Pentru mine, ca om politic, este clar, deşi după declaraţia asta vă asigur că vor fi zeci de reacţii, că Republica Moldova nu este uitată de Putin într-un viitor scenariu. De aceea, cred că şi moldovenii trebuie să îşi asume responsabilitatea pentru viitorul lor. Dacă vă gândiţi că România se poate implica militar în R. Moldova, este total greşit. Dacă vă gândiţi că putem avea o relaţie foarte bună cu Fed. Rusă, drept pentru care să rezolvăm problema accesului Repoblica Moldova în UE, iar vă înşelaţi. Priviţi în istorie puţin! Eu, ca şef de stat, am obligaţia să mă uit în istoria practicilor Fed. Ruse. Moscova nu crede în lacrimi şi nu crede în milă.

Sorin Bocancea, blogger adevarul.ro şi analist politic: Pe o scară de la 1 la 10, cum evaluaţi poziţionarea UE faţă de criza din Ucraina?
Traian Băsescu: I-aş pune nota 10 dintr-un singur motiv, pentru că atât poate. UE s-a poziţionat la maxim în raport cu ce poate să facă în raport cu Federaţia Rusă. Mai mult de atât, UE nu putea să facă pentru că nu avem o politică externă comună, nu avem o politică de apărare comună şi avem interese divergente în raport cu Rusia, de la stat la stat.

Putin îi face pe ruşi să viseze la putere

Se vorbeşte foarte mult, în contextul acesta al crizei din Ucraina, despre preşedintele rus Vladimir Putin. Este, cum s-ar spune, omul zilei – rău, bun, depinde de care parte a baricadei te afli.
Pentru Federaţia Rusă, bun, pentru democraţie nu e bun.

Ce părere aveţi despre preşedintele rus?
E un om puternic, apără interesele Federaţiei Ruse – şi asta ar face orice conducător al Federaţiei Ruse, şi care, în mod categoric, are ca obiectiv restabilirea frontierelor fostei Uniuni Sovietice. Unde merge cu vorba bună va fi cu vorba bună, unde nu merge cu vorba bună, va fi cu tancurile.

Lumea se teme acum de o escaladare a conflictului pentru că preşedintele rus nu mai gândeşte raţional. Chiar a fost o exprimare a cancelarului german Merkel.  
Nu aş pune-o pe seama cancelarului, am văzut scurgerea de informaţii. Nu era din sursă directă, de la cancelar sau de la preşedintele Obama, ci de la un funcţionar, o speculaţie, probabil. Eu ştiu aprecierea pe care Merkel o are pentru Putin. Şi eu îl apreciez ca şef de stat. Nu îi apreciez metodele, dar este clar că Putin a reuşit să îi facă pe ruşi să viseze din nou la puterea şi influenţa pe care Federaţia Rusă a avut-o, deci, din punct de vedere al Federaţiei Ruse, Putin îşi face treaba excelent. Nu şi din punctul nostru de vedere.

Dar ce argumente ar putea să-l întoarcă din drum? Se vorbeşte de sancţiuni economice.
Nu cred că îl vor întoarce din drum, dar sancţiunile economice trebuie aplicate, pentru că Federaţia Rusă are o mare vulnerabilitate. Vulnerabilitatea Federaţiei Ruse este că resursele financiare nu-i vin din performanţa economiei, ci din faptul că Federaţia Rusă e ca o mare pompă de benzină, de care Europa depinde în proporţie de circa 25-30%. Marea întrebare este  dacă se va vrea politic o aplicare până la capăt a sancţiunilor împotriva Federaţiei Ruse – şi noi vom susţine acest lucru, la următorul Consiliu din 21-22, la Bruxelles – sau nu. Îmbucurător este faptul că Germania a declarat deja că, deşi este un mare importator de gaze din Federaţia Rusă, ea nu este dependentă.

Covasna şi Harghita produc mult mai puţin decât consumă

 Pastorul Laszlo Tokes a spus în Parlamentul European că situaţia din Harghita şi Covasna seamănă cu cea din Crimeea. Există un pericol real de creştere a extremismului maghiar în Transilvania?
 Nu există corelare nici între ce se întâmplă în Crimeea şi declaraţiile lui Laszlo Tokes sau ale parlamentarilor Jobbik, dar nu numai ale parlamentarilor Jobbik, pentru că şi vicepremierul maghiar a vorbit despre autonomia Ţinutului Secuiesc. Marea problemă este faptul că aici se face un joc. Nimeni nu defineşte autonomia pe care o vor liderii politici din Ţinutul Secuiesc. Spre exemplu, dacă vorbim de autonomie administrativă, ce autonomie administrativă mai mare decât ce au acum? Consiliile locale pot să facă orice cu resursele financiare pe care le dobândesc şi vă mai spun o dată, judeţele Covasna şi Harghita produc mult mai puţini bani decât consumă anual. Parte din bani se duc la centru, după care se întorc înzecit la Covasna şi Harghita prin redistribuiri bugetare. Nu ar putea să ţină nici măcar şase luni şcolile, spitalele, să-şi asigure energia electrică cu consumurile pe care le are. Mi-ar plăcea să văd că au o atitudine fairplay faţă de statul român, adică atunci când flutură steagurile care îi reprezintă, să fluture şi steagul românesc, pentru că se întâmplă pe teritoriul României. Problema este atunci când simbolurile României sunt dispreţuite, sunt aruncate, nu sunt puse alături de însemnele locale. Atunci este o sfidare şi nu poţi să urăşti România atât de mult, să nu-i pui steagul lângă steagul tău, atât timp cât exişti pe teritoriul acestei ţări.

Este posibil un schimb Antonescu – Iohannis la Preşedinţie

Credeţi că Victor Ponta va candida la Preşedinţie?
 Nu ştiu, îmi este foarte greu să vă spun. Ce cred eu, însă, că se va întâmpla, speranţa, dacă vreţi, este că după europarlamentare, dreapta  îşi va desemna un singur candidat şi va merge cu el la prezidenţiale. Nu are importanţă, nici nu are importanţă numele celui care va candida din partea stângii. El va obţine propriul electorat, între 35 - 40%, dar niciodată 51%.

După datele pe care le-am publicat, Victor Ponta bate detaşat orice candidat, inclusiv pe Crin Antonescu. Cum explicaţi această distribuţie?
Exact pentru că nu există încă un candidat al dreptei. Dacă dreapta îşi va alege un candidat, matematic, stânga nu are cum să dea preşedintele României. Nu are. Şi v-aş aduce aminte că niciun sondaj nu m-a dat câştigător în 2004, în competiţia cu Adrian Năstase, şi după turul II, tot electoratul de dreapta, electoratul activ, s-a strâns în jurul meu. Unii mă simpatizau sau nu, dar s-au strâns în jurul meu. În 2009, aduceţi-vă aminte că a fost o coaliţie a tuturor partidelor, toate partidele parlamentare, de la România Mare, UDMR, PSD, PNL împotriva mea, şi totuşi, fiind candidatul dreptei, am câştigat, deşi niciun sondaj nu mă dădea câştigător. Aduceţi-vă aminte că, în primul tur, electoratul liberal plus electoratul lui Geoană dădeau aproape 60%, electoratul lui Crin şi al lui Geoană. Când a fost la vot, această majoritate de dreapta şi de centru-dreapta a dat rezultatul pe care îl ştiţi.

Electoratul de dreapta s-ar putea să nu-şi urmeze liderii.
Este posibil, dar deocamdată avem două alegeri consecutive pentru funcţia de preşedinte, 2004 şi 2009, care arată că oricine a fost candidat al dreptei, şi indiferent care a fost opţiunea liderilor partidelor de centru-dreapta, electoratul s-a dus spre candidatul de centru-dreapta.   

Mai este un amănunt: candidatul eraţi dumneavoastră. Deocamdată, dreapta are o problemă mare în a-şi desemna un candidat.
Aşa este. Dreapta are o problemă în desemnarea unui candidat, dar are şi stânga. Nu-mi aduc aminte să fi fost alegeri prezidenţiale la care incertitudinea candidaţilor să fi fost atât de mare cu şapte luni înainte.

Ce şanse îi daţi domnului Geoană să revină în bătălia prezidenţială?
Nu-i dau nicio şansă. Nici măcar să fie lăsat de Victor Ponta să fie candidat. Ponta se joacă acum şi cu Tăriceanu, şi cu Sorin Oprescu, şi cu Mircea Geoană. Îi lasă pe fiecare să se creadă preşedinţi. Mai ales că Geoană a şi confirmat că se poate crede preşedinte timp de o noapte (râde).

Credeţi că ar fi posibil acum un schimb între Crin Antonescu şi Klaus Iohannis?
Da. Crin Antonescu este, ca politician, mai inteligent decât vrea lumea să creadă. Sunt convins că nu va sacrifica candidatura dacă Iohannis va fi mai bine plasat în analizele lor.

Sondajul INSCOP arată că foarte mult din electoratul nehotărât ar vota cu Klaus Iohannis.
Aşa este. Klaus Iohannis este un politician nealterat pe imagine la nivel naţional, are o bună reputaţie, dar depinde, după ce vii la centru, cum evoluezi. Poţi fi un primar al Sibiului extraordinar, dar aici viaţa este mult mai grea pentru liderii politici. Aduceţi-vă aminte de Sorin Oprescu. Era la un nivel de încredere mai mare decât al oricui când a intrat în competiţia prezidenţială. A constatat că în primul tur mai mult de trei procente nu poate lua. Este mare diferenţă între imaginea pe care ţi-o creezi la nivel local şi, pe urmă, venind la naţional, ce se întâmplă.

Elena Udrea ar putea concura cu Victor Ponta?
Din acest punct de vedere, cred că Elena Udrea poate să-l bată pe Victor Ponta fizic, dacă e nevoie. În alegeri,  nu-mi dau seama cât ar putea să facă şi să crească. Pe mine m-a surprins evoluţia pozitivă a Elenei Udrea ca discurs politic şi ca atitudine. Ce am intuit este faptul că are calităţi valoroase de om politic, dar care trebuie valorificate prin experienţă şi în timp. Cred că se va confirma în perioada următoare. Este un om politic care o să aibă ceva de spus în politica românească.

Aţi sfătui-o pe Elena Udrea să intre în competiţia electorală pentru prezidenţiale?
După europarlamentare vom putea discuta. Ce ştiu sigur este că ar fi un opozant necruţător. Dacă ar avea şi şanse, nu mai ştiu. Mai sunt opt luni.

PMP s-a apropiat destul de tare de PDL, iar creşterea s-a produs după trecerea Elenei Udrea la PMP.
Deja cred că o să treacă de 10% încredere. Aici este o rupere de electorat al PDL-ului. În faza iniţială, până a venit Elena Udrea, PMP era la 3-4% în sondaje şi a mai atins şi câte un 5%. Acela era electorat care nu provenea de la PDL. După ce a venit Elena Udrea, electoratul PDL s-a transferat foarte rapid. Probabil că ea a credibilizat ceea ce eu spuneam că trebuie creat, ceva care să continue procesul de reformă. Foarte puţini înţeleg ce înseamnă continuarea proceselor de reformă. 

Graţierea lui Becali: Nu voi ţine cont de impactul electoral

Aţi luat o decizie privind graţierea lui Gigi Becali?
Aş vrea să fiu foarte clar. Mă gândesc foarte serios şi la Gigi Becali şi la mulţi alţii, pentru că sunt mii de cereri de graţiere. Să nu credeţi că numai baronii fotbalului  îţi cer graţierea. Numai că baronii fotbalului sunt mult mai zgomotoşi. De ce? Pentru că au bani şi uneori duc zgomotul dincolo de lipsa de decenţă. Vă asigur că mă uit cu multă atenţie la orice cerere de graţiere şi o gândesc profund în mod egal pentru Gigi Becali, pentru cetăţeanul pe care televiziunile nu-l cunosc, femeia cu patru copii acasă. Mă gândesc foarte serios la orice cerere de graţiere şi cer foarte multe date. În niciun caz în ceea ce-l priveşte pe Gigi Becali sau orice personalitate nu voi ţine cont de impactul electoral. Am văzut abordarea asta: preşedintele se va uita câte voturi îi va aduce lucrul acesta Mişcării Populare. Eu nu mai candidez şi Mişcarea Populară nu are nevoie de voturi câştigate în acest fel. Nu-mi voi abandona principiile de dragul voturilor.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările