Habarnismul: principalul criteriu de promovare în Guvern. Ministrul Apărării trage doar cu arma de jucărie, şefa ANAF a picat examenul pentru ANAF

Habarnismul: principalul criteriu de promovare în Guvern. Ministrul Apărării trage doar cu arma de jucărie, şefa ANAF a picat examenul pentru ANAF

Bogdan Matei & Marius Budăi & Mihaela Triculescu & Gabriel Leş (foto Inquam Photos şi Mediafax Foto

Ministrul Apărării a fentat Armata, ministrul Sportului n-a luat examenul pentru postul de profesor de sport, şefa ANAF a picat examenul oral de intrare în ANAF, în timp ce ministrul Muncii a început cu munca de jos: a fost şofer.

Ştiri pe aceeaşi temă

Proaspăta şefă a ANAF, craioveanca Mihaela Triculescu, a picat de cinci ori în trei ani examenul oral pentru ocuparea unor funcţii de inspector la Antifraudă, direcţie din cadrul ANAF. S-a întâmplat în perioada 2014-2016. Ce a recomandat-o pe Triculescu acum pentru şefia ANAF? Prietenia cu Darius Vâlcov, consilierul premierului Viorica Dăncilă, dar mai ales sfetnicul de încredere al liderului PSD Liviu Dragnea. Mihaela Triculescu a plecat la vârful ANAF direct din funcţia de contabil al unei societăţi  aflate în subordinea primăriei Cârcea, o comună situată în apropiere de Craiova. 

„La Cârcea a ajuns prin primarul Pupăză (n.r. - Valerică Pupăză, edilul PSD al localităţii). Cu el a vorbit un lider PSD cu influenţă mare şi a primit funcţia. Ca economist, nu are nici pe departe «o vastă experienţă», aşa cum se menţionează în comunicatul Guvernului. În septembrie 2016 şi-a deschis propriul cabinet de insolvenţă, însă nu se poate lăuda că «în ultimii 3 ani», care sunt de fapt 2, «a asigurat managementul procedurii de insolvenţă pentru mai multe companii», aşa cum se susţine în acelaşi comunicat. Experienţa în cei doi ani ca practician în insolvenţă se rezumă la câteva firme mici al căror obiect de activitate a fost în mare parte comerţ cu amănuntul, ăsta e adevărul. Este o tipă ambiţioasă, muncitoare, cu mult, mult tupeu. Nu se lasă până când nu face ce-şi propune“, a declarat pentru „Adevărul“, sub protecţia anonimatului, un fost colaborator al Mihaelei Triculescu.

Pici examenul? PSD te face ministru
Fotbalist modest, actualul ministru al Sportului, Bogdan Matei, n-a depăşit nivelul ligii a treia. A agăţat ghetele în cui şi a încercat cariera de profesor. Însă examenul de titularizare a fost un „meci“ dificil: la prima încercare, în 2006, Bogdan Matei a luat nota 2,75. A reuşit să ia notă de trecere abia şase ani mai târziu, din a treia încercare. În 2011, Bogdan Matei s-a înscris în PSD, iar de atunci ascensiunea sa politică nu a mai putut fi oprită. Doi ani mai târziu a ajuns director de şcoală, apoi inspector şcolar în 2016, când a candidat pe listele PSD pentru Senat, pe prima poziţie.

La începutul mandatului de parlamentar, Matei a fost autorul unei gafe memorabile. Social-democratul a crezut că pe masa aleşilor va ajunge la vot şi Codul lui Hammurabi, adică o serie de legi de acum 3.700 de ani. „Ştiţi că există un pachet de legi al lui Hammurabi care nu a fost votat de Parlamentul anterior, ce veţi face când va veni proiectul de lege în Parlament?”, l-a întrebat un reporter, cu scopul de a testa dacă senatorul PSD a auzit sau nu de aceste documente istorice din perioada Antichităţii.   „Aşa cum am spus, suntem la început. Daţi-ne răgaz să ne acomodăm, daţi-ne răgaz să studiem”, a fost replica noului ministru. 

Budăi a nimerit drumul spre minister
Marius Budăi i-a luat locul Liei Olguţa Vasilescu la Ministerul Muncii. În CV-ul postat pe site-ul Guvernului, Budăi a menţionat că, în perioada 1995-2008, a fost “referent, inspector, inspector de specialitate” la Direcţia Generală de Asistentă Socială şi Protecţia Copilul Botoşani. În realitate, în acea perioadă a fost şofer la Direcţia Generală de Asistentă Socială şi Protecţia Copilul Botoşani, susţin surse politice.

PSD l-a trecut din scaunul de şofer în fotoliul de director executiv al Casei Judeţene de Pensii Botoşani, apoi direct în Parlament. În Guvern a ajuns cu susţinerea Doinei Teodorovici, liderul PSD Botoşani, apropiată de Liviu Dragnea. Marius Budăi a absolvit Facultatea de Finanţe şi Bănci, din cadrul Universităţii Spiru Haret, la 36 de ani.

Ministrul Apărării a tras doar cu arma de jucărie
Ministrul Apărării, Gabriel Leş, a recunoscut, pe Facebook, că nu a făcut armata. Demnitarul a invocat faptul că era student, iar până la terminarea studiilor România trecuse la armată de profesionişti. Numai că, potrivit CV-ului său, Leş a făcut o pauză de trei ani între terminarea liceului (1994) şi admiterea la facultate (1997), iar în acest interval ar fi trebuit să execute stagiul militar timp de 12 luni. Leş a fentat armata chiar şi după terminarea facultăţii. „Cât despre abilităţile de a mânui o armă, cred că rezultatele obţinute la concursurile de tir pot sta mărturie“, a scris Gabriel Leş pe Facebook.

Potrivit Decretului-Lege nr. 99 din 1990, privind modul de îndeplinire a serviciului militar, „toţi cetăţenii României, băieţi, inclusiv absolvenţii de liceu, pot fi chemaţi pentru îndeplinirea serviciului militar în anul când aceştia împlinesc vârsta de 20 de ani“. Acelaşi decret-lege stabilea şi termenul-redus: 6 luni pentru cei admişi la facultate, efectuat după terminarea studiilor.

Potrivit CV-ului postat pe site-ul MApN, Gabriel Leş, născut în decembrie 1975, a terminat Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din Satu-Mare în 1994. A intrat la facultate abia trei ani mai târziu, în 1997. Aşadar, potrivit decretului-lege, Gabriel Leş trebuia să fie încorporat la începutul anului 1996: în decembrie 1995 împinise 20 de ani, iar student nu era.

A fost admis la Universitatea de Vest din Timişoara abia în toamna anului 1997. Deci în intervalul ianuarie 1996 (imediat după ce împlinise 20 de ani) şi până în toamna anului 1997 (când a devenit student), Leş ar fi trebuit să execute stagiul militar de 12 luni.

Studenţie târzie, nu cătănie
Ministrul de azi al Apărării a fentat armata chiar şi după absolvirea facultăţii. Potrivit CV-ului, Leş a terminat studiile de licenţă în 2002, iar la master nu s-a înscris imediat, ci un an mai târziu, în 2003. În acest interval ar fi trebuit să poarte uniformă militară timp de 6 luni (termen redus). Între 2003 şi 2004, la vârsta de 28 de ani, Gabriel Leş urmează cursuri de master la Universitatea Vasile Goldiş din Arad, însă, după absolvire, tot nu ajunge să poartă haină militară, deşi armata era în continuare obligatorie. Abia în 2007 România se aliniază la standarde europene şi trece la armata de profesionişti. Deci încă trei ani în care Gabriel Leş a fugit de încorporare.

Ministrul Economiei a furat grâu
În 1988, Niculae Bădălău a fost condamnat pentru că a furat patru saci cu grâu. "Profitând de neatenţia muncitorilor din cadrul Bazei de Recepţie Malu Spart, a sustras  4 saci cu grâu  pe care i-a transportat la locuinţa inculpatului Gheorghe Dumitru, vânzându-i acestuia cu suma de 1.200 lei", se arată în decizia instanţei.  Liderul PSD a primit la acea vreme o pedeapsă de un an de închisoare, pe care, cu şansă, n-a mai executat-o. În 1988, cu ocazia aniversării a 70 de ani, Nicolae Ceauşescu a amnistiat toate condamnările mai mici de 10 ani. Bădălău apucase totuşi să stea totuşi două săptămâni în arest.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: