Scoaterea din joc a lui Stelian Ion, fost ministru al Justiţiei, precum şi a USR-lui erau etape preliminare în vederea constituirii noii majorităţi parlamentare şi a noii coaliţii guvernamentale. Atacul a venit din partea celui mai înalt for instituţional şi anume de la Preşedintele României, care l-a acuzat public pe Stelian Ion că doar a stat la minister, ca un funcţionar, fără să facă nicio reformă. Prin urmare, premierul Cîţu l-a revocat din funcţie, fără acordul USR, iar preşedintele a semnat decretul, precizând că usr-iştii sunt crizatori politici care, „în loc să facă reforme, au produs crize” Astfel, coaliţiei de guvernare PNL-USR-UDMR i s-a semnat sfârşitul politic.

După votarea moţiunii de cenzură împotriva guvernului Cîţu, USR s-a dinamitat politic şi a reuşit ca de pe băncile guvernării să treacă în opoziţie. Aşa că a urmat pasul negocierii şi constituirii unei noi majorităţi parlamentare.

De ce s-a fabricat criza politică guvernamentală?

Impunerea lui Florin Cîţu drept candidat la şefia PNL şi câştigarea acestora cu cântec împotriva lui Ludovic Orban a deschis drumul PSD-ului spre guvernare, ştiut fiind faptul că Orban nu ar fi acceptat o guvernare alături de PSD. Prin urmare, înlăturarea lui Orban de la şefia PNL a netezit drumul PSD-ului spre Palatul Victoria.

Jocul politic a continuat, după planuri ferite de ochii opiniei publice. Astfel, s-a tot negociat o coaliţie parlamentară majoritară, în speranţa că se va da o brumă de legitimitate noului guvern de coaliţie, scopul fiind acela ca alegătorii şi simpatizanţii celor două partide să se acomodeze cu ideea că viitorul guvern de coaliţie PSD-PNL reprezentă voinţa ambelor partide, în niciun caz a şefului statului.

Deşi PNL a susţinut până în ultima clipă că singura persoană pe care o propune pentru funcţia de premier este Florin Cîţu, surpriza, în urma negocierilor, a fost Nicolae Ciucă, cu care şi prin care Preşedintele României va controla guvernul de coaliţie PNL-PSD-UDMR, plus minorităţile naţionale, direct de la Cotroceni.

În presă s-a vehiculat ideea că noua majoritate parlamentară are ca obiectiv revizuirea Constituţiei şi schimbarea formei de guvernământ din republică semi-prezidenţială, în republică parlamentară, unde preşedintele nu mai este ales direct de către cetăţeni, ci de parlamentarii celor două camere, Senat şi Camera Deputaţilor. De menţionat e că revizuirea Constituţiei este de mult cerută, însă nu a mai reprezentat o temă de dezbatere publică, după tentativa USL de regionalizare din 2013.

Astfel, obiectivul politic prezidenţial şi parlamentar nu ar fi doar schimbarea formei de guvernământ, ci şi trecerea de la organizarea administrativ teritorială actuală pe judeţe, la regionalizare. Cum ambele revizuiri au nevoie, conform Constituţiei, de votul popular şi anume referendare, cel mai probabil atât schimbarea formei de guvernământ, cât şi regionalizarea vor fi supuse votului cetăţenilor în aceeaşi zi.

Guvernul Ciucă, fiind guvernul Cotrocenilor, va avea ca obiectiv, pe lângă atragerea fondurilor din PNRR, organizarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei, care trebuie să treacă, aşa cum s-a întâmplat şi în 2003, când legea fundamentală a fost votată de cetăţeni, prin prelungirea de către Guvern cu încă o zi a referendumului.

Jocul politic a arătat că premierul demis a înţeles că funcţia de şef al PNL nu l-a ajutat să se menţină în continuare la Palatul Victoria, deoarece colegii din BEx al PNL l-au votat pe Ciucă şi astfel Cîţu nu a mai participat la ultima rundă de negocieri cu PSD-UDMR. Preşedintele a stabilit deja premierul, nume cu care PNL s-a dus la consultările de la Cotroceni, inclusiv PSD-ul a subscris în BEx pentru susţinerea lui Ciucă drept premier al rotativei guvernamentale PSD-PNL-UDMR.

Prin urmare, un general îmbrăcat în haine civile, obişnuit cu ordinea cazonă, dar şi cu directivele superiorilor, va conduce rotativa guvernamentală: în prima tură (PNL), un an şi jumătate şi în a doua tură (PSD), un an şi jumătate şi va avea ca principal obiectiv politic organizarea referendumului pentru revizuirea Constituţiei.

Urmează procedura constituţională prin care parlamentul va vota programul de guvernare şi va investi guvernul coaliţiei-rotativei guvernamentale-prezidenţiale, în plenul reunit al celor două Camere .