Gafe şi sinecuri. Cum arată echipa care se ocupă de preluarea preşedinţiei Consiliului UE

Gafe şi sinecuri. Cum arată echipa care se ocupă de
preluarea preşedinţiei Consiliului UE

Viorica Dăncilă, în timpul unei conferinţe de presă. FOTO EPA-EFE

La 1 ianuarie 2019, România va prelua, pentru următoarele şase luni, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, una dintre cele mai importante sarcini care ne revin de la momentul aderării la UE. Cu toate acestea, echipa care se va ocupa de acest mandat, în frunte cu membrii Guvernului condus de Viorica Dăncilă, s-a remarcat până acum numai prin prisma gafelor şi sinecurilor primite.

Ştiri pe aceeaşi temă

În calitate de premier al României, Viorica Dăncilă va juca, în primele şase luni ale anului viitor, unul dintre cele mai importante roluri de la nivel european, Consiliul Uniunii Europene fiind forul care reprezintă guvernele statelor membre UE şi care se compune din miniştrii fiecărei ţări. Cum funcţionează instituţia? Şefii ministerelor din statele membre UE se reunesc în cadrul Consiliului pentru a discuta, modifica şi adopta acte legislative, dar şi pentru a coordona politici la nivel european. Astfel, actualii miniştri ai României vor lucra sub coordonarea Vioricăi Dăncilă pentru îndeplinirea activităţilor de specialitate convenite la nivel european, atât pentru ţara noastră, cât şi pentru dezvoltarea celelorlalte state membre.

Dăncilă încurcă instituţiile

La sfârşitul lunii iunie, când încerca să răspundă acuzaţiilor aduse de Opoziţie prin moţiunea de cenzură împotriva Guvernului, premierul Viorica Dăncilă a vorbit, însă, despre importanţa preluării preşedinţiei Consiliului European, încurcând astfel două instituţii europene diferite. În ciuda experienţei sale de peste nouă ani la Bruxelles, Dăncilă a fost ironizată la pupitrul Parlamentului de fostul preşedinte Traian Băsescu, acesta explicându-i gafa comisă într-un mod acid. „România este reprezentată la Consiliul UE de preşedinte. Greşit, doamna premier, preşedintele ne reprezintă în Consiliul European, iar în Consiliul UE ne reprezintă Guvernul. Plecaţi măcar cu această informaţie din Parlament”, a replicat Băsescu atunci. 

Negrescu, aceeaşi eroare

Un alt membru important al Guvernului în preluarea preşedinţiei Consiliului UE este şi ministrul Afacerilor Europene, Victor Negrescu. Proaspăt întors din Parlamentul European, Negrescu este recunoscut pe scena politică pentru propunerea lansată de acesta în pragul candidaturii pentru un loc în Parlamentul României. Negrescu cerea atunci o lege prin care să se reducă TVA la prezervative. Din postura de ministru în Guvernul Dăncilă, Victor Negrescu a gafat şi el săptămâna trecută, vorbind într-o emisiune televizată despre faptul că diplomatul Grigore Gafencu a abordat tema construcţiei europene în anii 80-90. Grigore Gafencu, om politic şi diplomat român, de două ori ministru de Externe, şi apoi ambasador al României la Moscova până la începutul războiului împotriva Uniunii Sovietice, a murit însă în 1957, cu mai bine de treizeci de ani înainte de data la care se referea ministrul Afacerilor Europene când l-a evocat. „Dorinţa mea a fost să spun că Grigore Gafencu a fost readus în atenţia publică în anii '80-'90.  Mai exact, pentru cei interesaţi de subiect, mesajele fostului ministru de Externe au fost reluate cu o frecvenţă sporită în anii '80 de către radiourile şi publicaţiile europene, pentru a evoca posibilitatea clădirii unei Europe unite şi democratice”, a explicat Victor Negrescu.

Vineri, pe site-ul oficial dedicat preşedinţiei române a Consiliului UE, site gestionat de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, Victor Negrescu, Consiliul UE a fost confundat cu Consiliul European. Acesta a explicat eroarea invocând „atacuri informatice” şi greşeli de traducere. „Ministerul Afacerilor Externe a întâmpinat dificultăţi în afişarea anumitor texte, site-urile sale, gestionate de către direcţiile de specialitate ale instituţiei, fiind supuse sistematic unor atacuri informatice menite să discrediteze aceste platforme online. Acest lucru a condus la afişări parţiale de text, motiv pentru care ne cerem scuze pentru aceste inconveniente“, a precizat Ministerul Afacerilor Europene. 

MAE, împânzit de tineri fără experienţă

Pe agenda Uniunii Europene din primele şase luni ale lui 2019 se regăseşte, printre altele, gestionarea Brexit-ului şi implementarea politicilor europene în noul context internaţional. Din partea Executivului român, de problema Brexit-ului şi a românilor afectaţi de ieşirea Marii Britanii din UE se va ocupa Cristian Winzer, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Europene.

Potrivit unor surse din PSD, tânărul Winzer a ajuns în Guvern, la mijlocul anului trecut, fiind sprijinit direct de Liviu Dragnea, la recomandarea tinerilor social-democraţi. Cristian Winzer a obţinut diploma de Drept la Universitatea din Bucureşti, urmând apoi un master în „Ştiinţe penale“ la Universitatea privată Nicolae Titulescu. A trecut şi pe la Colegiul Naţional de Apărare, fabrica de diplome frecventată de politicienii interesaţi să-şi „fardeze“ CV-urile subţiri. În toamnă, Winzer a fost filmat într-un club de fiţe din Capitală când arăta degetul mijlociu unor tineri care îl priveau. A refuzat să ofere apoi vreo explicaţie.

Un alt secretar de stat din MAE, angajat recent fără semnătura ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, dar la intervenţia europarlamentarului PSD Victor Boştinaru, a Olguţei Vasilescu şi a preşedintelui CJ Dolj, Ion Prioteasa, este Costin Radu Canţăr. Fost şef de cabinet al baronului PSD Ion Prioteasa, Canţăr este acum noul agent guvernamental al României la Curtea de Justiţie a UE (CJUE). În 2016, Costin Canţăr a picat un examen de intrare în MAE, după cum arată site-ul instituţiei. A intrat acum, prin semnătura premierului. Surse guvernamentale au declarat pentru „Adevărul“ că ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a fost pus în faţa faptului împlinit de către premierul Viorica Dăncilă. În declaraţia de avere din 2017, Costin-Radu Canţăr menţionează că a câştigat aproximativ 3.000 de lei din pariuri sportive. Costin Canţăr a jucat la pariuri în timp ce era angajat în funcţia de inspector la Consiliul Concurenţei.

Diplomaţi după numele tatălui
 
De când au preluat puterea, liderii PSD-ALDE le-au oferit copiilor diverse cadouri pe bani publici. Şi-au inslatat odraslele în Parlament, în ministere, dar şi în fruntea unor consulate. Astfel, guvernul condus de Viorica Dăncilă a validat, la sfârşitul lunii iunie, un nou val de nepotism în diplomaţie, care nu este doar imoral, ci şi la limita legalităţii. Astfel, Sorin Pârvulescu, fiul celei de-a doua soţii a ministrului de Externe, Teodor Meleşcanu, a fost numit consul la Strasbourg. Mutarea emană un vădit conflict de interese, în condiţiile în care ministrul de Externe a contrasemnat instalarea în funcţie a fiului său vitreg. Guvernul Dăncilă i-a oferit o poziţie de consul şi lui Anton Emanuel Barbu, fiul fostului ministru al Culturii, Daniel Barbu, în prezent şef al Autorităţii Electorale Permanente, unul dintre apropiaţii lui Călin Popescu Tăriceanu. Anton Barbu va reprezenta România la Edinburgh. 
 
Ioana Gheorghiaş, fiica lui Mugurel Gheorghiaş, zis „Melcul“, fost coleg de facultate şi de trupă rock cu liderul PSD Liviu Dragnea şi, ulterior, unul dintre acţionarii companiei TelDrum, va fi trimisă consul al României la Torino. Ioana Gheorghiaş a fost consilieră la cabinetul lui George Ciamba, secretar de stat în MAE. Şi fiul lui Mihai Stănişoară, fost ministru al Apărării în guvernarea PDL, a schimbat o sinecură naţională pe una internaţională. Andrei Stănişoară a lăsat baltă funcţia de subprefect al judeţului Mehedinţi, în care fusese instalat în 2015, şi a plecat consul la Salonic.
citeste totul despre: