Prima, despre PSD nu trebuia să-şi facă nimeni iluzii. Partidul este acelaşi, cu alte figuri la butoane. Dar nu era de datoria PSD să ajute la îndeplinirea obiectivelor PNL. Dacă s-au aşteptat la o viaţă uşoară la guvernare, cu un PSD în degringoladă, liberalii s-au înşelat.

A doua, nu intri în proceduri pe care nu le controlezi şi nu ştii cum să mai ieşi din ele. PNL s-a expus extrem de mult în momentul în care şi-a angajat răspunderea pentru alegerea primarilor în două tururi. Dacă a mizat pe pasivitatea PSD care ar fi asistat cu braţele încrucişate la demantelarea puterii sale în teritoriu, PNL a dat dovadă de naivitate politică. Dacă s-a bazat pe PSD pentru a obţine un vot de demitere a Guvernului Orban,  în perspectiva anticipatelor, PNL nu a luat în consideraţie blocajele parlamentare şi constituţionale pe care acelaşi PSD le va declanşa, fără nicio posibilitate de a mai fi contracarate. A acuza Curtea Constituţională de partizanat este uşor. Într-adevăr, decizia Curţii este extrem de criticabilă, dar asta nu schimbă situaţia. Liberalii ar fi trebuit să ia în calucul factorul Curtea Constituţională, şi nu în favoarea lor. Ar fi fost  o minimă analiză a factorilor de risc.

A treaia eroare,  nu a a existat o evaluare corectă a ceea ce înseamnă prevederile constituţionale în privinţa dizolvării Parlamentului şi a  organizării alegerilor anticipate. Constituţia României nu favorizează dizolvarea Parlamentului, de fapt aproape exclude organizarea anticipatelor. Condiţiile în care s-ar ajunge la dizolvarea Parlamentului, sunt foarte greu de întrunit în practică. Iar decizia de luni, 24 februarie  a Curţii, nu face decât să consfinţească acest lucru. De aceea, preşedintele Iohannis a afirmat că şansele ajungerii la anticipate au scăzut.

Ce putea să facă Guvernul Orban? Să guverneze bazându-se pe o majoritate obţinută în Parlament după căderea guvernării PSD.  În acel moment, PNL avea puterea de negociere pentru a menţine în sprijinul guvernului masa de parlamentari atrasă întotdeauna de perspective mai favorabile.

Ce urmează? Curtea Constituţională a spus doar că numirea lui Ludovic Orban a fost neconstituţională. Lămuririle absolut necesare trebuie să vină în cuprinsul motivării acestei decizii. Curtea l-a obligat pe preşedinte să facă o nouă nominalizare. Pe baza căror criterii? Doar unul este precizat în comunicatul foarte laconic dat publicităţii. Anume, dorinţa candidatului de a „coagula” o majoritate parlamentară. Cum se măsoară acestă dorinţă şi ce înseamnă acestă „coagulare”, Curtea nu explică deocamdată. Dacă Ludovic Orban se declară adept al „coagulării”, devine eligibil pentru o nouă nominalizare. Dar decizia este la preşedintele Iohannis.

Din păcate, România a intrat într-o încurcătură politică într-o conjuctură extrem de nefavorabilă. Cei care au sperat în anticipate nu s-au gândit nicio clipă la neprevăzut, la apariţia „lebedei negre”. Coronavirusul este acestă lebădă neagră. Efectele pot fi grave, la nivel global şi naţional. Iar politicul va juca un rol nefast. Frica şi spaimele oamenilor vor fi exploatate din plin de către actori politici care vor considera că a venit momentul lor. Într- asemenea conjuctură , o criză politică este ultimul lucru pe care ţi-l doreşti.