EXCLUSIV VIDEO Traian Băsescu: Europenii muncesc prea puţin – PARTEA A III-A

EXCLUSIV VIDEO Traian Băsescu: Europenii muncesc prea puţin – PARTEA A
III-A

Traian Băsescu. FOTO: Eduard Enea

În cea de-a treia parte a interviului realizat de „Adevărul“ cu preşedintele ţării, Traian Băsescu explică de unde survine diferenţa de productivitate între SUA şi Uniunea Europeană.

Ştiri pe aceeaşi temă

Cum credeţi că se va putea merge către Statele Unite ale Europei? Există deja foarte multe voci care spun că acest subiect este o utopie.
Eu sunt un suporter al acestei variante, am formulat-o aşa, dar poate fi formulată şi altfel.Trebuie să privim mai departe decât a privi lucrurile sentimental. Eu mă uit la o realitate, pe care dacă nu o cunoaştem, ne furăm singuri căciula. Uitaţi-vă la productivitatea UE în raport cu SUA. Nu reuşim, de 10 ani, să avem măcar într-un singur an creştere de productivitate egală cu creşterea SUA. Decalajul între noi şi SUA creşte continuu. Nu vreau să intrăm în detalii.

Tocmai detaliile ar fi interesante.
Numărul de ore de muncă. 

La Consiliu aţi discutat despre acordul de liber - schimb cu SUA şi conţinutul său, care se bazează pe o livrare de tehnologie.
Nu nivelul tehnologic este marea problemă a UE, pentru că tehnologia franceză, germană, britanică nu este departe de tehnologia americană. Mă refer la tehnologie industrială. Marea problemă este numărul de ore de muncă pe săptămână şi numărul de zile de lucru pe an. Aceasta este problema reală a UE.

EXCLUSIV VIDEO Traian Băsescu: România se opune sistemului de vot majoritar în UE - PARTEA I

EXCLUSIV VIDEO Traian Băsescu: Demagogia naţională a crescut şomajul în Europa – PARTEA A II-A

O să vă faceţi mulţi prieteni.
Constat că, dacă avem un strung la fel de performant în UE şi în SUA, strungul din SUA lucrează şi sâmbăta, iar strungul din UE se opreşte vineri la prânz. Strungul din SUA are 30 de zile de sărbători pe an, cel din Europa are 100 şi ceva de zile nelucrătoare, iar atunci nu ne putem compara, din punct de vedere al productivităţii, chiar dacă lucrăm cu aceleaşi echipamente. Europa devine tot mai necompetitivă, chiar dacă tehnologic nu are un decalaj foarte mare faţă de SUA. Uitaţi-vă la ce se întâmplă şi mai departe. Cât va mai reuşi Europa să stea în competiţie cu China, pentru că şi China reduce decalajul tehnologic, dar are o populaţie de 1,2 miliarde? Cât va mai reuşi Europa să stea în competiţie cu India, care vine puternic din urmă? Trebuie să vorbim de o competiţie ţară cu ţară. Cât va reuşi să rămână Germania în competiţie cu India, China, SUA, cât va reuşi România să rămână în competiţie cu India, China, SUA?

Această întrebare să nu o mai punem.
Ba să o punem, pentru că şi România este dependentă de exporturi. Dacă vom continua să importăm mai mult decât să exportăm, nu vom reuşi niciodată să trăim altfel decât din împrumuturi. 

 

De 23 de ani noi suntem o piaţă de desfacere.

 

Avem trei ani de când reducem masiv deficitul de cont curent. Din 2010, de când s-au luat acele măsuri care au au adus costurile politice şi sociale de rigoare, a fost generată o creştere continuă a exporturilor până la sfârşitul anului 2012. Şi România, pentru a supravieţui, pentru o creştere a nivelului de trai, are nevoie să exporte. Or, pe pieţe, se întâlneşte cu Germania, cu China, cu India, cu Brazilia. Ne-am obişnuit să ne considerăm mărunţi, dar nu suntem mărunţi, suntem o ţară medie, iar creşterea productivităţii noastre este cheia creşterii exporturilor, fără de care nu putem trăi bine. În toată această poveste de a face Statele Unite ale Europei sau nu, aş spune că am intrat într-o zonă care ne obligă să luăm deciziile contratimp. Mai am un an şi jumătate de mandat, dar vă dau scris că globalizării nu-i va rezista singură  nici Germania. Avem nevoie de o economie mult mai mare decât a unui stat pentru a sta în competiţie cu SUA, India, China, Brazilia. Mai avem nevoie de un lucru pentru a prefigura un Occident de succes: deschiderea pieţei între UE şi SUA. O piaţă cât mai deschisă ne va permite să fim mai competitivi în acest proces de globalizare extrem de rapid. El se produce cu o rapiditate pe care noi nu o sesizăm, doar ne întrebăm, din trei în trei ani, ce se întâmplă că nu ne mai merge bine.

Acest acord de liber - schimb este cel mai important gest pe care se pregăteşte să-l facă UE. Ar fi util un acord şi cu Federaţia Rusă?
Cinstit, nu cred că este o prioritate a momentului, şi nu pentru că sunt anti-rus. Unii, când vor vedea răspunsul, vor spune: „Băsescu împotriva Moscovei“. Important este acordul cu Statele Unite ale Americii, prin care am ajunge la o piaţă de un miliard de cetăţeni. Poate deveni motorul dezvoltării lumii, dar, în primul rând, motorul propriei noastre dezvoltări. Să realizăm acordul de liber-schimb cu SUA şi, apoi, vedem ce facem şi cu Federaţia Rusă. 


Vă invit la o următoare discuţie, care să aibă ca subiect dezvoltările viitoare de securitate în zona proximă UE, dar şi în contextul global.
Voi participa cu plăcere la o astfel de discuţie. Dar, înainte să terminăm, vreau să vă mai spun un lucru pe care l-am spus astăzi (n.r. - luni) la bilanţul Statului Major General. Nu putem justifica la nesfârşit, invocând criza economică, neconsolidarea capacităţii noastre militare. S-a ajuns la o limită la care criza nu mai poate fi folosită ca justificare de subfinanţare a Armatei. Ne-am angajat şi internaţional să acordăm 2% din PIB Armatei şi este al şaselea an când alocarea ei este de 1, 2- 1,3- 1,5%.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările