Chiar dacă au trecut 7 ani de gestionare a fondurilor europene, (aşa cum au trecut cu dezastrul din 2010-2012), slaba capacitate administrativă şi observaţiile  Comisiei cu privire la documentele care se negociază par să aducă un viitor pesimist decât unul optimist.

Situaţia administraţiei publice

Saptămână trecută am participat la un eveniment legat de reforma în administraţie, o conferinţa organizata de Revista Romana de Administratie Publica Locala in colaborare cu Societatea Americană pentru Administraţie Publică: “Managementul public colaborativ:calea catre o buna guvernare locala”. Faină conferinţa la care am luat parte şi e nevoie de cât mai multe evenimente de acest gen. Profesori americani, city manageri din State, coordonatori de ONG-uri de pe-acolo au venit să le explice celor de la noi cum stă treaba şi ce ar trebui să facă ca să democratizeze sistemul public şi să aibă o mai bună guvernare la nivel local şi regional. De la noi au fost prezenţi reprezentanţi a tot ce înseamnă administraţie locală, regională şi centrală: primari de comune, oraşe, şefi de consilii judeţene şi directori de prin Ministere de la Bucureşti. 

Diferenţa între prezentările şi discursul americanilor în comparaţie cu ceea ce au prezentat administratia romaneasca  m-a facut sa fiu sceptic pentru viitoarea perioada 2014-2020. Americanii vorbeau de transparenţă, de integritate, de inovare, de colaborare pe toate palierele, de democraţie participativă, în timp ce unii dintre reprezentantii noştri din administraţie îşi prezentau „realizările” din ultimul cincinal. Discursurile unora dintre reprezentanţii administraţiei semănau izbitor cu discursurile din cadrul Congresului Internaţional al Partidului Comunist.

Eu l-am supărat pe primarul Piteştiului  după ce am încercat să-i explic despre subsidiaritate şi multi-level governance, concepte pe care dansul nu le-a mentionat deloc in prezentarea sa privind descentralizarea/regionalizare. Curtea Constituţională a României (CCR) a stopat dezvoltarea României, conform dansului, prin decizia din luna ianurie cand a declarat legea descentralizarii neconstitutionala.  Domnul primar, presedinte si al Asociatiei Municipiilor din Romania,  încerca să convingă auditorul că descentralizarea şi regionalizarea aşa cum trebuiau să se realizeze aduceau lapte şi miere pentru toată lumea.

 Eu nu am putut fi de acord si am vorbit despre calitatea guvernării la nivel regional in România care ocupă ultimele locuri din cele 272 de regiuni europene. Ce sens ar avea să se transmită puterea de la nivel central la nivel regional dacă noi suntem slabi la capitolul capacitate administrativă? Ar fi ca o formă fără fond! Cu toate astea sunt un promotor al regionalizarii, însă al unui proces de regionalizare bine realizat,  în timp, cu studii şi analize, cu implicarea tuturor actorilor, nu aşa pe şerveţele de restaurant, în grabă,  făcut de către baronii locali. Comentariile mele nu i-au picat tocmai bine, iar raspunsurile sale nu au avut argumente puternice.

In cadrul aceleiasi conferinte ce a durat mai multe zile, am avut o prezentare despre un proiect mai vechi al meu, despre cum sa facem business, lobby si networking pentru viitoarea perioada financiara 2014-2020, la nivel de administratie: De ce avem nevoie de reprezentante regionale la Bruxelles? Culmea administratiei publice romanesti am descoperit-o dupa aceasta prezentare: reprezentantul unei autoritati publice administrative a venit sa ma felicite, sa imi spuna cat de bun e proiectul si ca trebuie implementat in mai multe zone. Dupa ce l-am ascultat politicos, i-am multumit pentru incurajari si am plecat ingandurat, preocupat de faptul ca omul acela nu ma recunoscuse. In 2008, ii prezentasem acelasi proiect, ba mai mult avusesem negocieri cu seful dansului care isi dorea sa puna in practica propunerea mea, insa dupa o „analiza’’ mai atenta ”a specialistului’’ au decis sa nu finanteze acest proiect.

O alta intamplare de la conferinta, la fel de absurda si care spune multe despre modalitatea in care primarii sau presedintii de Consiliu Judetean percep realitatea si relatia cu cetatenii este data de povestea unui primar. Iesisem cu el la tigare si povesteam. Imi spunea cat ii este de greu ca independent si ca defapt el nu are nevoie de centru. El se gestioneaza singur. S-a bagat in politica si acum il scuipa toata lumea, desi inainte era un respectat om de afaceri. L-am intrebat: „Pai de ce ati intrat in politica?” Sincer, imi spune el, eram la un pahar cu fostul primar si am facut un pariu cu el. Am facut pariu pe o sticla de whisky ca la viitoarele alegeri o sa-l bat, daca candidez. Si am facut-o. Si am castigat!

Caile administratiei romanesti sunt complicate, neintelese, ca in romanele lui Kafka, lipsite de transparenta, politizate, fara logica, fara sens, pline de nepotisme, lipsite de competenta. Si atunci de ce avem pretentia sa fie mai bine in viitoarea perioada financiara, cand politica de coeziune, adica fondurile europene, sunt gestionate si adresate administratiei?

Fondurile europene

Comisia Europeana urechează din nou Romania, trimitand mai multe observaţii la Acordul de Parteneriat, atrăgând atenţia asupra lecţiilor neînvăţate, a alocărilor dezechilibrate şi neîndeplinirii unor condiţionalităţi ex-ante, precum nerespectarea legislaţiei UE în domeniul achiziţiilor publice. Cu toate acestea d-l Teodorovici iese in media si spune ca liniile de finantare prin noile Programe 2014-2020, vor fi lansate "in forta" in a doua jumatate a anului. Nu inteleg cum se pot lansa linii de finantare din cadrul unor Programe Operationale (PO), fara ca Acordul de Parteneriat, adica documentul strategic care contine indicatorii de dezvoltare care trebuie sa apara in majoritatea PO-urilor nu a fost aprobat de Comisie.

In ceea ce priveste observatiile Comsiei multe se repeta,  (de exemplu lupta impotriva coruptiei si capacitatea administrativa) insa au aparut o serie de probleme noi, spre exemplu - evaziunea fiscala si frauda in domeniul TVA, spune fostul ministru al Fondurilor Europene Leonard Orban.

Iar d-l Orban continua: „Nu numai cele 8 recomandari dar si analiza unor sectoare importante, inclusa in documentul Comisiei, constituie o radiografie a modului in care este guvernata Romania.  Documentul merita o analiza detaliata nu numai la nivelul autoritatilor, dar merita organizate dezbateri publice, pentru ca ar trebui sa intereseze si alte categorii, mai ales societatea civila”.

Sunt foarte multe probleme in sistemul administrativ al fondurilor europene si birocratia e imensa. Sunt probleme in etapa pre-implementarii unui proiect, sunt probleme in timpul implementarii si post-implementarii. Poate ca Ministerul e bine intentionat insa nu cred ca va reusi sa creeze un sistem eficient pentru viitoarea perioada financiara. Ar trebui sa existe un dialog continuu intre beneficiari si autoritati, si oberv ca d-l Teodorovici a vorbit despre infiintarea unui call center. E un pas inainte. Pe langa acest call center, ar trebui sa mai apara si o reducere a numarului de documente, anexe, acte solicitate de autoritati. 

Sunt organizatii care au inchiriat apartamente pentru a permite arhivarea bibliorafturilor care trebuie pastrate o perioada de timp, dupa finalizarea proiectului. Poate avansul oferit in cadrul unor linii de finantare sa fie mai mare, pentru a permite beneficiarilor sa aibă un cashflow care sa le permita sa fluidizeze operatiunile unui proiect. Dar toate aceste masuri, chiar daca vor fi luate, ele nu vor putea probabil sa schimbe in totalitate sistemul.

E nevoie de buna guvernare pentru a avea rezultate in absorbtia de fonduri europene. Si buna guvernare vine din partea administratiei publice. E nevoie de inovaţie, transparenta, responsabilitate, bun management financiar, democraţie participativă, integritate. Vi se par aceste valori demne de administratia noastra publica, fie ea locala, regionala sau centrala?