Cum se sifonează banii alocaţi pentru dezvoltarea României. Dragnea şi Dîncu au împărţit 5,7 miliarde de lei după criteriul „al cui primar eşti“

Cum
se sifonează banii alocaţi pentru dezvoltarea României. Dragnea şi Dîncu au împărţit 5,7 miliarde de lei după criteriul „al cui primar eşti“

Liviu Dragnea şi Vasile Dîncu nu împart doar zâmbete, ci şi foarte mulţi bani din bugetul de stat Foto: Mediafax

În ultimii patru ani, Ministerul Dezvoltării, condus de Liviu Dragnea şi Vasile Dâncu, a alocat nu mai puţin de 5,7 miliarde de lei din Programul Naţional de Dezvoltare Locală fără absolut nicio justificare obiectivă, ci doar în baza clientelismului de partid, arată un raport ExpertForum.

Ştiri pe aceeaşi temă

ExpertForum (EFOR), ONG axat pe politici publice, a analizat modul în care Ministerul Dezvoltării a alocat banii din Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) în ultimii patru ani, timp în care ministerul a fost condus de Liviu Dragnea sau de apropiaţii săi, fie că vorbim de Sevil Shhaideh, fina lui Dragnea, sau de actualul ministru, Vasile Dâncu, unul dintre sfetnicii liderului PSD. Potrivit raportului EFOR, cei trei miniştri au alocat peste 5, 7 miliarde de lei, iar această este doar o sumă estimativă, pentru că nu există statistici oficiale. E foarte probabil ca cifrele reale să fie şi mai mari.

Pe scurt, raportul EFOR, prezentat ieri de Septimius Pârvu, arată două concluzii alarmante: pe de o parte, banii sunt alocaţi de minister în mod discreţionar, în funcţie de afinităţile politice şi nicidecum de necesităţile reale de dezvoltare ale localităţilor. Pe de altă parte, banii, odată ajunşi în teritoriu, intră pe mâna firmelor de partid în urma unor licitaţii netransparente, sau chiar prin încredinţare directă. Dar să vedem cum funcţionează cap-coadă mecanismul de sifonare a banilor dedicaţi dezvoltării României.

Accesarea fondurilor PNDL, o formalitate
Primul pas: în 30 de zile de la  aprobarea bugetului de stat - care, de regulă, are loc în luna decembrie a fiecărui an- primăriile trimit solicitări de finanţare la Ministerul Dezvoltării pentru proiecte care „nu pot fi realizate din alte fonduri“, după cum spune legea. „Cu toate acestea, PNDL se suprapune parţial peste priorităţile administrate de Compania Naţională de I nvestiţii. Spre exemplu, construcţia sălilor de sport este prioritate în ambele programe“, arată raportul EFOR. Lista cu fondurile alocate se aprobă prin ordin de ministru. Altfel spus, printr-o simplă semnătură, ministrul trimite stimulente financiare pentru primari, în special pentru cei din partidul său. „Reprezentanţii partidelor aflate la putere aveau de trei ori mai mari şanse să primească bani. Era important «al cui eşti». De cele mai multe ori, proiectele se dau nu neapărat în funcţie de necesităţile reale, ci pe principiul «al cui eşti»“, susţine Septimius Pârvu.

„Banii se împart fără criterii“

Pentru primari, programul PNDL are un mare avantaj: banii de la Minister se obţin mult mai uşor decât banii europeni. „La fonduri europene, intri la închisoare dacă ai luat 100 de lei“, arată Pârvu.  În cazul banilor din PNDL, deşi sumele sunt consitente – vorbim de 5, 7 miliarde de lei în ultimii patru ani-  frica de puşcărie nu există, pentru că e aprope impsobil ca cineva să urmărească pentru ce au fost alocaţii banii şi cum au fost cheltuiţi.  „Banii se împart fără criterii, fără indicatori cantitativi, fără niciun punctaj. Nu există statistici clare despre cât s-a cheltuit. Nu există o cifră despre numărul proiectelor implementate. Nu există o listă cu sancţiunile sau cu sumele recuperate în caz că nu s-a respectat contractul. De altfel, Curtea de Conturi, într-un raport în care critică drastic modul în care sunt cheltuiţi banii din PNDL, arată că sunt indicii clare că unele proiecte au fost începute, apoi s-au pierdut pe drum“, mai arată Septimius Pârvu.

Avem în continuare un sistem ceauşist de a loca bani politic şi de a ţine evidenţa pe linia de partid, dar nu oficial.

Sorin Ioniţă, preşedinte EFOR

Sorin Ioniţă, preşedintele EFOR, spune că Ministerul Dezvoltării pur şi simplu nu vrea să ţină o evidenţă. „E o ipocrizie maximă. Ministerul se preface de ani de zile, spunând că e o problemă tehnică să pună 4.000 de contracte pe un site, deşi nu e mare lucru de făcut. Această evidenţă ar presupune câteva coloane, e o chestiune şcolărească. Nu putem vorbi nici de prostie, ci de o încercare deliberată de a menţine obscuritatea“, susţine Ioniţă.

Deşi Ministerul Dezvoltării nu are o evidenţă oficială a banilor cheltuiţi prin PNDL, cineva tot ţine o numărătoare, fie ea şi informală: Consiliile Judeţene. „Desi banii nu trec pe la Consiliile Judeţene, ci merg direct la primării, şefii de jueţ ştiu exact ce fac primarii, apoi le pun frână sau apasă acceleraţia la minister. Avem în continuare un sistem ceauşist de a loca bani politic şi de a ţine evidenţa pe linia de partid, dar nu oficial. Vorbim despre un sistem de stat paralel, prin partide“, spune Sorin Ioniţă, în contextul în care mai multe Consilii Judeţene au răspuns la solicitarea EFOR de a trimite date privind moduil în care primăriile din judeţele respective au absorbit bani din PNDL. Asta în condiţiile în care, aşa cum arată şi Sorin Ioniţă, primăriile nu trimit solicitările pentru finanţare mai întâi la Consiliile Judeţene, ci direct la minister.

Mană cerească pentru firmele de partid
Raportul EFOR arată că judeţele campioane la atragerea de fonduri din PNDL sunt: Dâmboviţa, Giurgiu şi Vâlcea. Ca o trăsătură comună, în toate cele trei judeţe, dar şi în altele analizate, există 5-6 firme care câştigă 50% – 70% din achiziţii. Cele mai multe sunt conduse de oameni care au sponsorizat, deopotrivă, marile partide, tocmai pentru  a rămâne abonaţi la contracte cu statul indiferent de formaţiunea care ajunge la putere. „Multe dintre aceste firme au câştigat bani sub toate guvernele şi culorile politice ale primarilor sau preşedinţilor de consilii judeţene. Donaţiile unor firme sau persoane juridice către mai multe partide politice în acelaşi timp demonstrează dorinţa de a-şi securiza posibilitatea de a face afaceri cu toţi decidenţii politici“, arată raportul EFOR. De asemenea, multe dintre aceste firme au dosare penale (evaziune fiscală, mită, favorizarea la achiziţii publice ) sau sunt conectate politic. Să luăm cele mai grăitoare exemple, pe judeţe.

Dâmboviţa

Cast SRL este una dintre firmele care a câştigat cele mai multe contracte (377) în Dâmboviţa, judeţ patronat de Adrian Ţuţuianu (PSD). Firma este sub urmărire penală în dosarul în care apare şi fostul preşedinte CJ Prahova, Mircea Cosma.

Firma Complis a fost deţinută de fostul preşedinte al CJ Dâmboviţa,  Gheorghe Ana (PSD). În 2011, îi cedează firma lui Victor Sanda, fost deputat PSD. „Şi-au donat formele pentru a nu fi în conflicte de interese“, susţine SeptimiusPârvu. Din PNDL, firma Complis a câştigat peste 10 milioane de lei.

Giurgiu

Cele mai multe contracte în Giurgiu au fost câştigate de Romstrade, firma condusă de Nelu Iordache, arestat în 2012 pentru deturnare de fonduri. Iordache a câştigat cele mai bănoase contracte de la CNADNR şi Ministerul Dezvolătrii pentru modernizarea drumurilor locale din Prahova, Bistriţa, Giurgiu şi Ilfov. „Unele firme au lucrări la nivel naţional, altele la nivel regional. Unele sunt abonate la anumite Consilii Judeţene, altele la Compania Naţională de Autostrăzi“, arată Septimius Pârvu.

Tehnologica Radion este a doua firmă care s-a abonat la contracte în Giurgiu. Theodor Berna, şeful firmei, cunoscut ca unul dintre „regii asfaltului“, a fost arestat pentru evaziune. În presă au apărut declaraţii conform cărora Vasile Blaga ar fi făcut presiuni asupra lui Darius Vâlcov, fost primar PDL al Slatinei, ca Tehnologica Radion să câştige contracte în judeţul Olt.

Vâlcea

Cazicom şi Strabag par a fi campionii contractelor în Vâlcea. Cazicom este condusă de  Ion Cazan, membru PSD şi tatăl lui Laurenţiu Cazan, membru în CA al CET Govora şi lider al tinerilor liberali din Vâlcea. Presa locală a scris despre firma lui Cazan că ar fi abonată la contracte locale, fiind apropiată de preşedinteleCJ Ion Câlea (PSD), dar şi de Cristian Buican, deputat PNL de Vâlcea. De altfel, firma lui Buican, Lovapi SRL, are sediul chiar în cabinetul de avocatură a lui Laurenţiu Cazan.

Suceava

Cele mai multe proiecte din Suceava au ajuns la Test Prima şi Calcarul SA. Test Prima este deţinută de Viorel Juravle, apropiat al fostului senator liberal Orest Onofrei, dar şi al lui Gheorghe Flutur, actualul şef al CJ Suceava.

Calcarul SA aparţine de Nicolae Troaşe, preşedintele Camerei de Comerţ şi industri Suceava şi unul dintre cei mai bogaţi oameni din judeţ.

Teleorman

Din 11 contracte scoase la licitaţie, firma Teldrum, controlată din umbră de liderul PSD Liviu Dragnea, a câştigat, fie singură, fie în asociere, nu mai puţin de 10.

Firma WFA, condusă de Ion Florian, unul dintre oamenii de încredere ai lui Dragnea, a câştigat un contract pentru construcţia a 16 km de drum, însă la un preţ de 2.2 milioane de lei pe km, în condiţiile în care preţul normal este de sub 1 milion de lei.

citeste totul despre: