Cum au ajuns România şi Germania la un conflict diplomatic din pricina unui singur cuvânt: anexare

Cum au ajuns România şi Germania la un conflict diplomatic din pricina unui singur cuvânt: anexare

Emil Hurezeanu, Ambasadorul României în Germania. Foto: Adevărul.

Între diplomaţii români şi o parte a presei din Germania au avut loc tensiuni, după ce Agenţia Germană de Presă (DPA) şi postul public de Televiziune (ZDF) au prezentat 1 Decembrie ca ziua în care românii şi autorităţile de la Bucureşti serbează 100 de ani de la „anexarea“ unei părţi a Ungariei.

Ştiri pe aceeaşi temă

„Astăzi, Transilvania se află în centrul României. Nu întotdeauna a fost aşa”, notează ZDF, citând DPA. „România sărbătoreşte 100 de ani de la anexarea (anschluss) fostei provincii maghiare Transilvania. Prin acest câştig teritorial, în urma căderii Austro-Ungariei, după Primul Război Mondial, România şi-a mărit cu o treime teritoriul. În Transilvania, românii erau deja atunci majoritari. Reprezentanţii celor 800.000 de germani care trăiau acolo au votat de asemenea anexarea la România“, precizau germanii de la DPA.

Termenul „anschluss“, care are şi o conotaţie negativă, a fost considerat nepotrivit de oficialii români, care au reacţionat prompt.  Prima care s-a sesizat a fost Ambasada României în Germania care, prin vocea ambasadorului Emil Hurezeanu, a cerut „repararea“ formulării tendenţioase referitoare la unificarea Transilvaniei cu România şi a subliniat că alipirea a fost recunoascută prin tratate internaţionale şi a respectat dreptul autodeterminării popoarelor.

„Dacă actul din 1 decembrie 1918, bazat pe principiul autodeterminării şi al votului democratic al majorităţii, recunoscut prin tratatele de pace de la Versailles (1919) şi Trianon (1920), este echivalent cu Anschluss-ul Austriei de Hitler din 1938, atunci înseamnă că eu, ambasadorul României, ţară membru în UE şi NATO, în 2018 şi Dvs., director general al DPA în Germania, ţară-membru în UE şi NATO, în 2018, trăim în lumi şi momente istorice complet diferite. Dacă acest lucru înseamnă pentru Dvs. anexare, atunci întreaga arhitectură geopolitică, de după Primul Război Mondial, reprezintă doar o serie de anexări“, se arată în scrisoarea trimisă de Emil Hurezeanu către redactorul-şef al Agenţiei DPA.

Reacţia MAE

Ulterior, şi Ministerul Afacerilor Externe a criticat agenţia germană pentru formularea tendenţioasă. „Dincolo de abordarea tendenţioasă care reiese din titlul articolului, elementele prezentate indică o lipsă de cunoaştere a istoriei şi o ignorare voită a realităţilor istorice“, se arată în poziţia MAE.

În cursul zilei de marţi, DPA şi ZDF şi-au modificat ştirea, în locul cuvântului „anexare“ fiind folosit „aderare“. De altel, şi Ambasada Germaniei la Bucureşti a avut o poziţie prin care s-a delimitat de agenţia germană.

„Statul român modern a luat naştere acum 100 de ani prin unificarea mai multor regiuni, printre acestea şi Transilvania. Relatări publice care contrazic această înţelegere sau care pot conduce la interpretări eronate nu corespund punctului de vedere al Guvernului Federal. Pe cale de consecinţă, am solicitat Agenţiei Germane de Presă dpa şi televiziunii publice ZDF o corectură a pasajelor respective din materialul «Rumänien feiert 100 Jahre Anschluss Siebenbürgens», publicat la 01.12.2018“, potrivit unei postări publicate pe Facebook de Ambasada Germaniei la Bucureşti.

Cum explică Deutsche Welle termenul „anschluss”

O reacţie a avut şi Robert Schwartz, şeful redacţiei Deutsche Welle în limba română, care a ţinut să precizeze, într-o postare pe pagina de Facebook a publicaţiei, că toţi cei care interpretează termenul folosit de agenţia germană de presă într-o cheie negativă, precum „anexare”, greşesc. Schwartz a explicat că, în acest context specific, sensul cuvântului „Anschluss” este de „alipire”, iar cererea de intervenţie la Angela Merkel lansată către Klaus Iohannis este „aberantă”.

„Cei ce susţin că termenul german «Anschluss» trebuie citit, în contextul Marii Uniri din 1918, într-o cheie negativă, peiorativă, în sensul unei «anexări», greşesc. Pentru fiecare om cu ceva cunoştinţe istorice şi/sau filologice, termenul folosit de agenţia germană de presă DPA, în acest context specific, marcat de emanciparea românilor din Transilvania şi de prăbuşirea imperiului austro-ungar, înseamnă ALIPIRE! Reacţiile vehemente din partea unor reprezentanţi oficiali români sau «corifei» ai presei româneşti mi se par pripite, exagerate şi deplasate. Găsim termenul «alipire», în contextul dat, în mai multe documente oficiale şi neoficiale româneşti. (Vezi decretul 3631/1918 privitor la alipirea Transilvaniei la Regatul Român; apoi, pe site-uri istorice sau ale unor posturi TV). Cererea aberantă, adresată «apăsat» preşedintelui Iohannis de a interveni pe lângă cancelara Merkel în această chestiune nu are nevoie, cred, de comentarii suplimentare. (Pentru conformitate: Robert Schwartz, şeful redacţiei DW în limba română)”, se arată pe pagina românească de Facebook a DW. 

citeste totul despre: