Culise. Cele mai scandaloase falsuri în semnăturile pentru Cotroceni: un angajat BEC a găsit pe liste rude decedate

Culise. Cele mai scandaloase falsuri în semnăturile pentru Cotroceni: un angajat BEC a găsit pe liste rude decedate

Zeci de mii de semnături au fost falsificate de susţinătorii unor candidaţi la prezidenţiale. FOTO Shutterstock

Mai mulţi candidaţi au falsificat zeci de mii de semnături necesare înscrierii în cursa pentru alegerile prezidenţiale. „Adevărul“ vă prezintă cele mai scandaloase cazuri, pe baza mărturiilor unor membri ai Biroului Electoral Central.

Ştiri pe aceeaşi temă

Mai mulţi candidaţi la alegerile prezidenţiale, în special cei care nu au în spate partide puternice, au depus semnături false la Biroul Electoral Central (BEC). Legea impune o cifră enormă: 200.000 de semnături de susţinere pentru candidatura la preşedinţie. Unii dintre membrii BEC au dezvăluit pentru „Adevărul“, cu condiţia anonimatului, cele mai grosolane falsuri în acte.

„Fiecare listă de semnături a fost asumată de un reprezentant al candidatului. Practic, acea persoană s-a angajat că semnăturile sunt adevărate. Numai că, în unele cazuri, chiar şi persoanele care au atestat veridicitatea listelor de semnături erau ele însele fictive. Spre exemplu, unul dintre colegii de la BEC care verificau semnături a fost şocat să vadă că el însuşi apărea ca girant al unei astfel de liste pentru unul dintre candidaţi. Evident, el nu strânsese nicio semnătură, nu semnase nicio listă în realitate, pentru că e caz penal. Nici măcar nu fusese contactat de vreun candidat să strângă semnături. Însă există o mafie a bazelor de date şi te poţi trezi că ai semnat pentru un candidat sau că ţi-ai asumat semnăturile în numele lui, aşa cum i s-a întâmplat colegului“, susţin sursele citate.

Nu a fost singurul exmplu scandalos. „Un alt coleg şi-a găsit toată familia pe listele unui candidat. A sunat la fiecare rudă, dar nu semnase nimeni. De altfel, candidatul în cauză a avut aproape jumătate din semnături false. Printre rudele colegului care, chipurile, semnaseră, era chiar şi un unchi decedat. Vă daţi seama cum e să verifici listele unui candidat la prezidenţiale şi să-ţi găseşti rude moarte? Cum vă explicaţi că unii oameni complet necunoscuţi, fără partide care să-i susţină, reuşesc să strângă în câteva zile peste 200.000 de semnături? E imposibil. Cei mai mult xerozează liste de semntăuri, inventează date personale sau, cei mai înstăriţi, cumpără baze de date“, susţine unul dintre memebrii BEC pentru „Adevărul“. 

Cum se falsifică semnături? „Cele mai multe sunt xeroxate, dar le depistăm rapid, pentru că foaia e netedă-netedă pe spate: nu e nicio urmă de pix sau de stilou. E diferenţă vizibilă între foile semnate cu adevărat, unde rămâne urma de pix, şi foile xeroxate, care arată impecabil. În afară de xeroxuri, mai primim şi multe tabele unde figurează persoane diferite, dar semnătura e identică“, susţin sursele citate.

AEP vrea reducerea numărului de semnături

Preşedintele AEP Constantin Mituleţu-Buică va solicita partidelor parlamentare să vină cu un proiect de lege pentru reducerea numărului de semnături necesare candidaturii la alegerile prezidenţiale. Buică şi-ar dori ca pragul de 200.000, impus momentan de lege, să fie redus drastic – până la 20.000. „Eu cred că 10% din cât este acum ar fi suficient, astfel încât să ne asigurăm că toţi candidaţii care vor să intre în competiţia electorală să fie pe bune”, a declarat preşedintele AEP la Realitatea TV.

Nu e prima data când se pune problema reducerii numărului de semnături. Candidaţii independenţi, partidele mici şi ONG-urile au cerut în repetate rânduri relaxarea condiţiilor pentru depunerea unei candidaturi – la toate tipurile de alegeri - dar s-au lovit de opoziţia partidelor tradiţionale, care se bazează pe structuri puternice în teritoriu. Spre exemplu, PNL a depus peste 2, 2 milioane de semnături, în timp ce PSD – 1,6 milioane. „Chiar şi aşa, tot au avut semnături false”, susţin surse din BEC pentru „Adevărul”.

Însă reducerea numărului de semnături nu rezolvă automat problema.  „Chiar dacă legea va impune, spre exemplu, doar 10.000 sau 20.000 de semnături, BEC tot nu va avea competenţa legală de a le verifica, pentru că nu e instanţă. Deci pot apărea în continuare falsuri”, susţine avocatul Elenina Nicuţ pentru Adevărul. Aşadar, chiar dacă BEC va descoperi semnături false printre cele 20.000, CCR tot va fi de partea candidaţilor care au trişat şi le va accepta candidatura. De ce? „Pentru că  falsul în înscrisuri poate fi certificat doar de o instanţă, nu de BEC, care e un organism electoral temporar, cu componenţă politică. BEC nu poate avea rol de instanţă“, explică avocatul Elenina Nicuţ.

În concluzie, rolul BEC nu poate fi întărit nici măcar prin lege. Singura variantă: candidaţii să dea dovadă de corectitudine şi să nu falsifice semnături. Însă reducerea numărului de semnături ar putea provoca o inflaţie de candidaţi. „E nevoie de condiţii de triere a candidaţilor, pentru că altfel vom avea un buletin de vot gros ca Sfânta Scriptură. Vor fi zeci sau sute de candidaţi“, susţine Elenina Nicuţ.

Ce riscă trişorii?

Din punct de vedere politic, candidaţii care au falsificat semnături au suferit mici prejudicii de imagine, însă vor putea candida la alegerile prezidenţiale, chiar dacă, potrivit BEC, au trişat la înscriere. Nici din punct de vedere juridic nu riscă mare lucru. Conform procedurii, fiecare foaie cu semnături este garantată de un reprezentant al candidatului, care-şi asumă răspunderea penală că semnăturile sunt adevărate.  „Pentru ca un prezidenţiabil să fie tras la răspundere, este necesar ca el în mod direct să fi făcut acele falsuri. Dacă ne uităm către prezidenţiabili, o să observăm că ei se pot prevala întotdeauna de situaţia prin care şi-au angajat persoane care să strângă semnături pentru ei, şi atunci se vor dezice de acuzaţiile de falsificare a declaraţiilor“, susţine avocatul Adrian CSecundar

ALDE vine cu acuzaţii dure: „se pregăteşte frauda electorală”

ALDE a venit cu acuzaţii dure la adresa Biroului Electoral Central după ce Mircea Diaconu, candidatul ALDE şi al Pro România, nu a fost inclus în prima etapă a tragerii la sorţi pentru ordinea pe listele de vot, ceea ce înseamnă că niciuna din cele două formaţiuni nu a fost considerată partid politic parlamentar.

De altfel, Biroul Electoral Central a venit cu o hotărâre în care spune ce înţelege prin partid politic parlamentar care a propus candidaţi. Astfel, potrivit interpretării BEC, partid politic parlamentar care a propus candidaţi se înţelege „orice formaţiuni politice (partide politice parlamentare; organizaţii ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care au grup parlamentar propriu în cel puţin una din Camere Parlamentului şi care au obţinut la ultimele alegeri generale pentru Parlamentul României mandate de deputaţi sau senatori pentru candidaţii înscrişi pe listele acestora; alianţe politice şi alianţe electorale care au în componenţă cel puţin un partid poltiic parlamentar) care au propus candidaturi definitive”.

Practic, candidatul comun al ALDE şi Pro România ar urma să nu aibă oameni în secţiile de vot. „Cred că domnul Mircea Diaconu are dreptul să aibă reprezentanţi în secţiile de votare, pentru că nu de puţine ori s-a acuzat ulterior fraudă electorală.Toate acestea, pe mine şi a alianţei noastre ne face să credem că se pregăteşte o amplă operaţiune de fraudă electorală prin deciziile luate şi prin comportamentul politic inadecvat.”, a afirmat Norica Nicolai, preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, care a subliniat că această decizie va fi atacată.   

Decizia BEC vine după ce în ultimele săptămâni ALDE a rămas fără grup politic şi la Senat, dar şi la Cameră, în prezent, aleşii liberal-democraţi fiind membri ai unui grup mixt. Pe de altă parte, nici Pro România nu întruneşte condiţiile cerute de BEC, fiind un partid format prin plecarea de deputaţi şi senatori din PSD şi ALDE, deci nu candidat pe o listă proprie la alegerile din 2016.

Azi va avea loc completarea birourilor electorale cu persoane care fac parte din partidele politice parlamentare, ceea ce înseamnă că Pro România şi ALDE vor fi lăsate pe dinafară, fără reprezentanţi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: