Bugetul UE, tăiat pentru prima dată în istoria Uniunii. Cele mai mari reduceri vor fi la fondurile de coeziune şi subvenţiile agricole. Care sunt mizele României

Sosirea lui Traian Băsescu la negocierile privind bugetul Uniunii Europene, de la Bruxelles

În urma negocierilor care au durat mai bine de 18 ore, liderii europeni prezenţi la summitul de la Bruxelles au ajuns vineri dimineaţă la un acord privind tăierea bugetului Uniunii pentru prima dată în istorie. Principalele reduceri vor fi aplicate fondurilor de coeziune şi ajutoarelor directe pentru fermieri - cele două programe care interesau cel mai tare România.

Ştiri pe aceeaşi temă

UPDATE Varianta de buget adoptată de liderii europeni este de 960 de miliarde, cu 13 mai puţin decât suma stabilită în luna noiembrie, la precedentul Consiliu.

UPDATE Liderii europeni au ajuns la un acord în ceea ce priveşte bugetul UE din perioada 2014-2020.
„Aşteptarea a meritat”, a postat Herman van Rompuy, pe contul de twitter.

UPDATE Discuţiile s-au reluat, după o pauză de patru ore. Primele declaraţii ar putea apărea la ora 18.00, conform unor surse europene.
 
UPDATE Negocierile vor fi reluate la ora 15.30, întrucât pauza s-a mai prelungit cu o jumătate de oră.
 

UPDATE 14.44 Grecia, Portugalia, Irlanda şi Spania, care sunt considerate prea bogate pentru a primi fonduri de coeziune, vor primi sprijin financiar adiţional. Liderii UE consideră că aceste state au fost grav afectate de criza din zona euro. Grecia va primi 1,3 miliarde de euro, Irlanda - 100 de milioane, iar Spania - 1,8 miliarde. 
 
UPDATE 13.45 Pauza până la reluarea negocierilor a fost extinsă cu o oră. Discuţiile se vor relua la 14.00, ora României.
 
UPDATE România, Bulgaria şi Cehia sunt nemulţumite de tăierile aplicate. Herman van Rompuy va încerca să „ţină cont” de poziţiile celor trei state şi va formula noul draft al proiectullui bugetar şi în funcţie de acestea, potrivit EUobserver.
 
Liderii europeni au ajuns la un acord pentru reducerea valorii bugetului cu 34,4 miliarde de euro. 
 
Cele mai drastice corecţii vor fi aplicate la sumele alocate pentru fondurile structurale de coeziune, care vor fi reduse de 354 miliarde de euro la 324 miliarde de euro. 
 
Potrivit EUobserver, o revizuire în scădere va fi aplicată şi banilor alocaţi pentru ajutoarele directe (subvenţiile) pentru agricultură. 
 
Fondurile alocate pentru sprijinul agricultorilor vor fi reduse de la 420 de miliarde de euro la 373 de miliarde, potrivit EUobserver.com.
 
Potrivit aceleiaşi surse, singurul program care va primi mai multe fonduri este cel destinat cercetării, tehnologiei şi inovării, care va fi majorat de la 91 de miliarde de euro la 126 de miliarde de euro.
 
O altă prioritate a Comisiei Europene, proiectul „Connecting Europe”, care presupunea investirea a 50 de miliarde de euro în sistemul de trasport, în reţele de energie şi indfrastructură pentru internet, a primit o lovitură puternică: doar 29 de miliarde de euro au fost alocate programului. 
 
Din această sumă, 23 de miliarde vor merge direct către transporturi, cinci miliarde pentru energie şi un miliard pentru internet. 
 
Pentru alte proiecte prioritare ale UE, precum Gallileo, ITER şi GMES, au fost alocate în total 13 miliarde de euro.
 
Agricultură
 
Fondurile alocate pentru programul „Creştere sustenabilă: resurse naturale”, care include agricultura, dezvoltarea rurală, domeniul piscicol şi mediu totalizează 373,479 miliarde de euro. Din această sumă, 277,852 sunt alocate pentru plăţi directe (subvenţii) şi cheltuieli legate de pieţele de profil. S-a înfiinţat un fond de urgenţă pentru crize în sectorul agricol, în valoare de 2,8 miliarde de euro.
 
Dezvoltare rurală 
 
Bugetul alocat este de 85,086 miliarde de euro. 
 
Fondurile de coeziune
 
Valoarea totală a fondurilor alocate este de 324,7 miliarde de euro. Resursele pentru programul „Investiţii pentru creştere şi crearea de locuri de muncă” însumează 312,8 miliarde de euro. 
 
Acestea vor fi împărţite astfel:
163,094 miliarde pentru regiunile subdezvoltate
1,6 miliarde de euro pentru regiunile tranziţionale
50,34 de miliarde de euro pentru regiunile dezvoltate
66,36 miliarde de euro pentru statele membre sprijinite prin fondul de coeziune
1,39 de miliarde pentru regiunile periferice
 
 
România ocupă ultimul loc dintre cele 27 de state comunitare în funcţie de rata reală de atragere a banilor europeni. 
 
La 31 ianuarie, suma efectivă rambursată de Bruxelles pentru proiecte pe fonduri europene se ridica la puţin peste 2,2 miliarde de euro. Bulgaria, statul cu care România s-a „bătut” pentru acest ultim loc, ne-a depăşit încă din 2010.  
 
În ciuda acestui eşec, România era, la începutul anului trecut, un beneficiar net al bugetului UE. 
 
În primii cinci ani de apartenenţă la UE, statul a primit cu 5,7 miliarde de euro mai mult decât a vărsat în vistieria Bruxelles-ului, declara Leonard Orban, pe atunci ministru al Afacerilor Europene.
 
O majorare surprinzătoare a fost aprobată pentru cheltuielile administrative: de la 57 de miliarde de euro la 61 de miliarde de euro. 
 
Instituţiile UE vor fi nevoite însă să-şi reducă personalul cu 5% în următorii patru ani. Personalul rămas va trebui să muncească mai mult pentru aceleaşi salarii. De asemenea, salariile funcţionarilor UE vor fi îngheţate pentru următorii doi ani. 
 
Noaptea de negocieri a fost comparată de un oficial european cu un „bazar”, potrivit publicaţiei „The Guardian”. În timpul nopţii au avut loc şi întâlniri bilaterale, dintre care cea mai importantă a fost cea dintre Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi David Cameron, premierul britanic, care au condus ofensiva statelor care doreau reducerea bugetului. 
 
De cealaltă parte, preşedintele francez Francois Hollande s-a coalizat cu statele afectate de criză din sudul Europei - Spania, Italia, Portugalia, precum şi cu Polonia, pentru a insista ca fondurile de coeziune şi sprijinul pentru agricultori să nu fie reduse. 
 
„Ca parte a reformării reglementării pentru personal, ajustările salariale şi cele ale pensiilor vor fi suspendate pentru doi ani.”
 

„Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene va exista o tăiere reală de buget“, a precizat preşedinta Lituaniei Dalia Grybauskaite, citată de „The Telegraph”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi, înainte de a pleca la Summitul de la Bruxelles, că România va susţine ca cele 30 de miliarde să nu fie reduse de la politica agricolă sau de coeziune.

În principiu, România şi-a atins acest obiectiv. Diplomaţi prezenţi la summit şi citaţi de euractiv.com au declarat că fondurile ar urma să crească.

Preşedintele Parlamentului European Martin Schulz le-a atras atenţia liderilor europeni că acest buget este posibil să nu fie agreat.

„Preşedintele Van Rompuy (n.r. Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European) a stabilit un buget de 960 miliarde în timp ce creditele de plată sunt de 910-913 miliarde“, a explicat Schulz într-o conferinţă, subliniind că nu agreează propunerea liderilor europeni.

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: