Concluziile participării preşedintelui la Summitul NATO: Succes notabil pentru România, prin reconfirmarea importanţei Mării Negre

Concluziile participării preşedintelui la Summitul NATO: Succes notabil pentru România, prin reconfirmarea importanţei Mării Negre

Klaus Iohannis FOTO Presidency

Administraţia Prezidenţială a prezentat, joi, într-un comunicat oficial, concluziile participării preşedintelui Klaus Iohannis la Summitul NATO de la Madrid, arătând că reuniunea la vârf a reprezentat un succes notabil pentru România, prin reconfirmarea fără echivoc a importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, inclusiv prin prisma statuării acestui aspect în Noul Concept Strategic.

Ştiri pe aceeaşi temă

De asemenea, anunţul partenerului strategic al României, SUA, de a creşte prezenţa militară în România, prin dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă, corespunde atât excelentei relaţii dintre România şi SUA cât şi solicitărilor repetate ale României la cel mai înalt nivel pentru creşterea prezenţei aliate în ţara noastră.


Preşedintele României, Klaus Iohannis, a participat, în perioada 28-30 iunie 2022, la reuniunea şefilor de stat şi de guvern ai Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) de la Madrid, Regatul Spaniei. Summitul Alianţei Nord-Atlantice a fost cea de a treia reuniune de vârf a Organizaţiei din acest an, dar prima cu caracter regulat, primele două, din 25 februarie şi 24 martie, cu caracter extraordinar, fiind convocate în contextul invaziei militare a Ucrainei de către Rusia. 
 
Programul Summitului a inclus trei reuniuni ale Consiliului Nord-Atlantic şi activităţi cu o încărcătură simbolică şi practică.
 
Preşedintele României a participat, miercuri, 29 iunie, la prima reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic, la nivelul şefilor de stat şi de guvern, care a abordat invazia militară a Rusiei împotriva Ucrainei şi implicaţiile pe termen lung în plan regional, euroatlantic şi global. În cadrul acestei reuniuni, au fost adoptate Noul Concept Strategic al NATO, Declaraţia Summitului, măsurile pentru consolidarea şi eficientizarea posturii NATO de descurajare şi apărare pe Flancul Estic şi a fost decisă intensificarea sprijinului pentru Ucraina şi alţi parteneri - Republica Moldova şi Georgia. 
 
Tot la data de 29 iunie, Preşedintele Klaus Iohannis a participat la cea de-a doua reuniune formală a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern, cu participarea şefilor de stat şi de guvern din Australia, Finlanda, Japonia, Republica Coreea, Noua Zeelandă, Suedia, Georgia şi a Preşedinţilor Consiliului European şi Comisiei Europene.
 
Liderii din statele membre NATO au discutat, împreună cu partenerii care împărtăşesc aceeaşi viziune, provocările şi ameninţările globale, inclusiv asertivitatea unor actori autoritari, printre care şi China, precum şi articularea unei poziţii comune faţă de aceştia, cu accent pe obiectivul prezervării şi consolidării ordinii internaţionale bazate pe reguli.
 
În continuare, Preşedintele României a luat parte joi, 30 iunie, la cea de-a treia reuniune a Consiliului Nord-Atlantic la nivelul şefilor de stat şi de guvern dedicată provocărilor şi ameninţărilor din Vecinătatea Sudică. În cadrul acestei reuniuni, au fost abordate progresele în lupta contra terorismului, modalităţile de asigurare a securităţii alimentare şi răspunsul la alte provocări provenite din Vecinătatea Sudică a Alianţei, precum şi posibilităţile de sprijin aliat pentru capacităţile de apărare ale partenerilor din Sud.
 
În cadrul Summitului, şeful statului român a participat, în seara zilei de 29 iunie, la dineul transatlantic oferit de Premierul spaniol Pedro Sanchez, iar în dimineaţa zilei de 30 iunie, la ceremonia de semnare a Scrisorii de angajament privind Fondul de Inovare al NATO, care corespunde aprobării, de către liderii la nivel înalt, a Cartei acceleratorului pentru inovare în domeniul apărării (DIANA).
 
În discuţiile în format aliat ale Summitului, Preşedintele Klaus Iohannis a salutat reflectarea, în Noul Concept Strategic, în mod realist, a situaţiei actuale de securitate, plecând de la recunoaşterea Rusiei ca ameninţare principală directă la adresa NATO, precum şi menţionarea, pentru prima dată într-un concept strategic, a importanţei strategice a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică. Totodată, Preşedintele României a subliniat importanţa fundamentală a deciziilor privind consolidarea pe termen lung a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, în măsură să răspundă situaţiei de securitate regionale actuale.  
 
În intervenţia sa în cadrul celei de-a doua sesiuni de discuţii aliate, Preşedintele Klaus Iohannis a salutat prezenţa la Summitul NATO de la Madrid a partenerilor globali care împărtăşesc o viziune  comună şi a reiterat, şi cu acest prilej, necesitatea consolidării politicii de parteneriate a Alianţei Nord-Atlantice, precum şi a continuării acţiunii unitare, aspecte de importanţă deosebită, mai ales în contextul actualelor provocări şi ameninţări fără precedent la adresa securităţii şi a ordinii internaţionale bazate pe reguli. 
 
Preşedintele României a evidenţiat implicaţiile globale ale agresiunii ilegale a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi efectele acesteia asupra stabilităţii regionale şi globale, în plan umanitar, economic, energetic, precum şi în ceea ce priveşte securitatea alimentară, cu impact asupra tuturor partenerilor care împărtăşesc aceleaşi obiective şi valori ai NATO (like-minded partners), inclusiv a celor din regiunea Asia – Pacific, precum şi a statelor din Vecinătatea Estică şi cea Sudică a NATO. 
 
Şeful statului  a accentuat contribuţia semnificativă a ţării noastre la sprijinirea Ucrainei pe plan umanitar şi prin măsurile luate pentru diminuarea riscurilor legate de securitatea alimentară. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat susţinerea acordată de România în cadru aliat partenerilor celor mai vulnerabili la ameninţările Rusiei, în special Republica Moldova şi Georgia, în vederea creşterii rezilienţei acestora. 
 
Preşedintele României a salutat deciziile adoptate de liderii aliaţi privind acordarea unui nou impuls parteneriatelor, prin accelerarea sprijinului politic şi practic pentru parteneri, calibrate la nevoile şi specificul fiecărei ţări. 
 
În context, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat deschiderea României de a se implica activ în implementarea pachetelor de asistenţă pentru aceste state şi a evidenţiat contribuţia semnificativă a ţării noastre în sprijinul acestora.
 
Preşedintele României a reiterat, şi în acest context, sprijinul ferm al ţării noastre pentru politica NATO a „Uşilor Deschise”, salutând deblocarea procesului decizional cu privire la aderarea Finlandei şi a Suediei la Alianţa Nord-Atlantică, demers pe care România l-a susţinut în mod constant şi pentru care a întreprins demersuri multiple la nivel diplomatic. Astfel, Preşedintele României s-a referit, în intervenţiile sale, la impactul pozitiv al viitoarei extinderi a NATO pentru securitatea Flancului Estic al NATO în totalitatea sa. 
 
În ceea ce priveşte discuţiile privind provocările şi ameninţările din Vecinătatea Sudică, abordate cu precădere în contextul celei de-a treia reuniuni formale aliate, Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat sprijinul activ al României pentru consolidarea şi aprofundarea cooperării cu partenerii, atât cu cei din Vecinătatea Estică, cât şi cu cei din Vecinătatea Sudică.  Preşedintele României a evidenţiat, şi în acest context, acţiunile maligne ale unor actori terţi în Vecinătatea Sudică, precum şi impactul acestora asupra obiectivelor şi intereselor Alianţei şi, în acest sens, a pledat pentru sprijinul intensificat al NATO în vederea consolidării capacităţilor partenerilor şi a subliniat că regiunea Mării Neagră a fost şi continuă să fie o platformă de proiectare a puterii de către Rusia în Orientul Mijlociu, Africa de Nord şi regiunea Sahel. 
 
În acest context, Preşedintele Klaus Iohannis a evidenţiat sprijinul constant al ţării noastre pentru un angajament sporit al Alianţei pentru partenerii sudici şi pentru implicarea în continuare a NATO în eforturile internaţionale de combatere a terorismului, având în vedere că acesta este în continuare una dintre principalele ameninţări la adresa securităţii euroatlantice.
 
Şeful statului a pledat pentru sprijinul intensificat al comunităţii internaţionale şi importanţa unităţii în vederea sprijinirii celor vulnerabili la fragmentarea lanţurilor de aprovizionare de pe piaţa alimentară, în special partenerii din sud, şi a asigurat cu privire la implicarea activă a României pe această dimensiune. 
 
De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a reafirmat susţinerea României pentru cooperarea NATO cu Uniunea Europeană, salutând nivelul fără precedent de interacţiune şi cooperare practică între cele două organizaţii. 
 
În context, Preşedintele României s-a referit la semnificaţia solidarităţii şi complementarităţii dintre cele două organizaţii în acordarea de sprijin Ucrainei, afirmând, totodată, că România susţine adoptarea, cât mai curând, a unei noi Declaraţii Comune NATO – UE, care să evidenţieze abordarea comună în gestionarea acestei crize. 
 
În intervenţiile sale, Preşedintele României a evidenţiat şi importanţa consolidării rezilienţei şi a răspunsului la ameninţările cibernetice şi hibride, precum şi a inovării în domeniului tehnologiilor, pentru adaptarea Alianţei la provocările viitorului. De asemenea, Preşedintele Klaus Iohannis a exprimat interesul ţării noastre de a rămâne conectată la evoluţiile din acest domeniu, în spiritul profilului activ care a consacrat România încă de la aderarea la structurile euroatlantice.
 
Pentru România, Summitul la care a participat în mod activ Preşedintele Klaus Iohannis a avut o importanţă deosebită, din perspectiva deciziilor fundamentale care consolidează securitatea şi apărarea pe Flancul Estic al NATO şi în regiunea Mării Negre. Aceste aspecte corespund tuturor obiectivelor urmărite de România la acest moment de reper în istoria Alianţei, care au fost îndeplinite în totalitate.
 
Astfel, la Summitul de la Madrid au fost adoptate decizii istorice pentru Alianţa Nord-Atlantică, cu un caracter transformator, menite să răspundă necesităţilor de apărare generate de actualul context de securitate. 
 
Prin deciziile luate cu acest prilej, care sunt de natură să facă din Alianţa Nord-Atlantică o organizaţie mai puternică, mai eficientă şi mai prezentă la nivel internaţional, inclusiv prin demersurile de adaptare şi modernizare a Alianţei, a fost reconfirmat caracterul NATO de cea mai de succes alianţă politico-militară din istorie.
 
 Rezultatele acestui Summit consolidează şi eficientizează Alianţa din perspectivă politică, militară, funcţională şi tehnologică reconfirmând, în acelaşi timp, unitatea şi solidaritatea aliate, inclusiv parteneriatul transatlantic.
 
Unul dintre rezultatele de importanţă fundamentală ale Summitului a fost adoptarea Noului Concept Strategic al NATO, document programatic care cuprinde priorităţile NATO pentru cel puţin următorul deceniu, adaptate realităţii actuale de securitate. Totodată, acest document evidenţiază apărarea colectivă drept sarcina fundamentală a NATO, alături de relaţia transatlantică şi stipulează în mod clar că Rusia reprezintă cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii NATO, aspect sprijinit în mod consecvent de ţara noastră, România fiind primul stat aliat care a susţinut necesitatea unui nou document programatic Aliat.
 
Declaraţia politică a Summitului, precum şi pachetul consistent de decizii privind consolidarea şi eficientizarea posturii de descurajare şi apărare, intensificarea parteneriatelor NATO şi sprijinul consolidat pentru partenerii vulnerabili, inclusiv din Vecinătatea Estică, marchează o nouă etapă în adaptarea NATO la contextul de securitate actual, în vederea asigurării securităţii regiunii transatlantice. Pe acelaşi palier, reuniunea la vârf a constituit un reper în vederea adaptării capacităţii de răspuns a Alianţei faţă de provocările tehnologiilor emergente şi disruptive dezvoltate de actori statali şi non-statali, inclusiv prin semnarea Scrisorii de angajament privind Fondul de Inovare al NATO.
 
Reuniunea la nivel înalt a marcat şi deblocarea procesului de aderare a Finlandei şi a Suediei la NATO, demers susţinut în mod activ de România, în cadrul sprijinului ferm pentru politica NATO a „Uşilor Deschise”.
 
De interes fundamental pentru România a fost şi stabilirea unui cadru care asigură parametrii unei posturi capabile să răspundă eficient tuturor ameninţărilor. Alianţa a decis, în contextul evoluţiilor dramatice de securitate din Ucraina, să consolideze pe termen lung postura aliată de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, deziderat pe care ţara noastră l-a urmărit cu prioritate în negocierile aliate în ultimii ani. 
 
Astfel, decizia privind o postură a NATO revizuită, inclusiv pe Flancul Estic în integralitatea sa, pentru a face faţă provocărilor de securitate fără precedent cu care se confruntă NATO şi statele Aliate, care stabileşte coerenţa apărării pe întregul Flanc Estic, este rezultatul demersurilor susţinute şi consecvente ale României în cadrul aliat. O altă decizie notabilă este posibilitatea de a creşte Grupul de Luptă înfiinţat în România ca urmare a deciziilor Summitului extraordinar al NATO de la Bruxelles din 24 martie, la nivel de brigadă, care va beneficia de asemenea de forţe de întărire precis alocate, precum şi de pre-poziţionări de echipamente şi muniţie, foarte importante pentru o descurajare şi apărare eficiente. 
 
Totodată, reuniunea la vârf a reprezentat un succes notabil pentru România, prin reconfirmarea fără echivoc a importanţei strategice a Mării Negre pentru securitatea euroatlantică, inclusiv prin prisma statuării acestui aspect în Noul Concept Strategic.
 
Administraţia Prezidenţială arată că discuţiile din cadrul Summitului de la Madrid au prilejuit şi anunţul partenerului strategic al României, SUA, de a creşte prezenţa militară în România, prin dislocarea unui Comandament la nivel de brigadă de luptă.
 
”Acest aspect corespunde atât excelentei relaţii dintre România şi SUA, cadrate de Parteneriatul Strategic de la a cărei semnare se marchează, în luna iulie a acestui an, 25 de ani, cât şi solicitărilor repetate ale României la cel mai înalt nivel pentru creşterea prezenţei aliate în ţara noastră”, se mai precizează în comunicat.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările