Introducerea sistemului într-un singur tur s-a făcut în 2011 când PDL, partidul lui Traian Băsescu pe atunci, a promovat proiectul de lege, sub pretextul că aşa era mai ieftin. Dintre toate partidele parlamentare UDMR s-a raliat rapid şi a votat alături de PDL asigurând adoptarea legii. Pentru PDL a fost o încercare de a se salva în teritoriu în condiţiile în care partidul era în cădere de popularitate după  criza economică din anii 2008-2010. În ceea ce priveşte UDMR, raţiunile au fost simple, în multe localităţi unde etnicii maghiari aveau majoritatea relativă, Uniunea nu putea câştiga primăria pentru că în al doilea tur celelalte formaţiuni se coalizau împotiva candidatului UDMR.

Manevra nu a salvat PDL. Partidul a mai încercat o manevră, să comaseze localele cu parlamentarele, dar nu a reuşit din cauza Curţii Constituţionale. La locale, PDL a luat 15% din votul politic şi avea să piardă la scor şi alegerile parlamentare din 2012 în faţa USL, alianţa nefirească dintre PNL şi PSD. Urmarea a fost că PDL a dispărut ca entitate politică în urma fuziunii cu PNL.

Dar în ciuda tuturor schimbărilor politice, legea alegerii primarilor a rămas neschimbată până în ziua de azi.

Preşedintele Klaus Iohannis insistă cerând revenirea la două tururi de scrutin în faţa unor reacţii nu prea entuziaste. Sistemul într-un tur nu reflectă voinţa cetăţenilor, dar erste convenabil partidelor mari şi pentru UDMR. În cazul  partidelor mici, sistemul într-un singur tur este total neacceptabil pentru că le distruge şansele să câştige posturi de primar.

PSD, aflat acum pe o pantă descendentă, este categoric împotriva revenirii la două tururi. UDMR rămâne consecvent liniei adoptate şi nu susţine schimbarea.

PNL ar putea fi tentat să rămână sistemul într-un singur tur. Şi-ar asigura primarii pe care îi are acum care s-ar putea concentra apoi asupra alegerilor parlamentare.

Dar ar fi o mare capcană pentru liberali. Sistemul într-un tur conservă ceea ce partidele mari au în momentul alegerilor. Însă nu permite câştiguri care ar duce partidul în poziţia de câştigător net, ceea ce ar contribui şi la mobilizarea aleşilor locali pentru alegerile parlamentare. 

Practic, într-un singur tur, PNL nu ar avea prea multe şanse să câştige Bucureştiul care reprezintă, nu numai din punct de vedere simbolic, o cheie pentru alegerile parlamentare. În cazul alegerilor în două tururi, PNL, USR, PMP îşi vor împărţi electoratul în primul tur, dar se vor coaliza în favoarea celui care intră în turul al doilea.

Asumarea răspunderii pentru revenirea la cele două tururi de scrutin implică riscul depunerii unei moţiuni de cenzură. Dar, în cazul în care PSD ar obţine un vot pentru demiterea guvernului PNL, asta nu ar duce decât la deschiderea drumului către alegeri anticipate. PSD ar face în mod direct jocul preşedintelui Iohannis şi al PNL care au declarat de fiecare dată că îşi doresc alegeri anticipate. O demisie a Guvernului Orban este mai greu de pus în aplicare din raţiuni multiple, dar o demitere printr-o moţiune de cenzură este tot ceea ce actuala putere şi-ar dori pentru a se ajunge la anticipate.

Şi atunci, de ce revenirea la alegerile primarilor în două tururi de scrutin devine pe zi ce trece o urgenţă uitată?