Ce mesaje au transmis preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă la 81 de ani de la Pogromul de la Iaşi

Ce mesaje au transmis preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă la 81 de ani de la Pogromul de la Iaşi

FOTO: Inquam Photos/ George Călin

Preşedintele Klaus Iohannis le-a recomandat românilor, în mesajul transmis la 81 de ani de la Pogromul de la Iaşi, să nu uite evenimentele care au avut loc în această perioadă, fâcănd apel la „asumarea onestă a trecutului” pentru dezvoltarea unei societăţi care să se opună negării Holocaustului. La rândul său, premierul Ciucă a transmis că un stat puternic îşi asumă trecutul, încurajând autorităţile locale să marcheze acest eveniment.

Ştiri pe aceeaşi temă

„În urmă cu 81 de ani, la Iaşi, împotriva evreilor din România a început una dintre cele mai violente persecuţii, cu asasinate în masă organizate de către regimul antonescian, care a promovat ura şi agresivitatea faţă de populaţia evreiască şi a mutilat destinele a mii de familii. Gropile comune, trenurile morţii, curtea Chesturii sunt doar câteva dintre locurile care păstrează amintirea victimelor şi unde atât de mulţi evrei şi-au dat ultima suflare. Ordinele iraţionale şi criminale ale autorităţilor române de atunci şi complicitatea ruşinoasă a multor civili care s-au întors împotriva semenilor lor trebuie amintite constant, pentru a menţine vii aceste lecţii în conştiinţa colectivă”, a transmis preşedintele Iohannis.

Şeful statului a precizat că „Pogromul de la Iaşi a fost un capitol sângeros dintr-un şir lung de asasinate antievreieşti care au avut loc în România în prima jumătate a secolului trecut”.

„Comemorarea dramei din urmă cu 81 de ani reprezintă un act de profund respect şi reparaţie morală faţă de victime, supravieţuitori şi urmaşii acestora. Odată cu trecerea timpului, evenimentele, mai ales cele extrem de dureroase, tind să fie uitate. Să nu lăsăm ca acest lucru să se întâmple şi în privinţa acestei perioade de istorie marcate de un genocid! Doar prin asumarea onestă a trecutului şi prin educarea tinerelor generaţii în spiritul adevărului şi dreptăţii putem dezvolta o societate puternică, gata să acţioneze şi să se opună derapajelor şi încercărilor de negare a Holocaustului şi de distorsionare a istoriei”, a declarat Iohannis. 

Totodată, preşedintele a subliniat că astăzi este nevoie de vocile tuturor: supravieţuitori, istorici, cercetători şi societate civilă, „pentru a menţine vie amintirea milioanelor de oameni torturaţi şi ucişi în timpul Holocaustului, astfel încât, împreună, să consolidăm democraţia, solidaritatea şi toleranţa în societatea noastră, o lume în care antisemitismul, rasismul, ura sau xenofobia nu trebuie să îşi aibă locul”

„Manifestările violente, antisemite şi xenofobe din spaţiul public şi din mediul online, prin omagierea şi promovarea memoriei criminalilor de război, prin acte de discriminare faţă de comunitatea evreiască şi prin distorsionarea Holocaustului, sunt complet inadmisibile.

La un an de la adoptarea Strategiei naţionale pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării şi discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023, s-au înregistrat primele rezultate ale implementării acesteia, ceea ce demonstrează, încă o dată, angajamentul deplin în această direcţie. Încurajez autorităţile centrale şi locale să depună eforturi substanţiale pentru atingerea tuturor obiectivelor din strategie. Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!”, a conchis Klaus Iohannis.

Ciucă: Comemorăm astăzi unul dintre cele mai tragice episoade din istoria noastră naţională

„Acum 81 de ani, femei, bărbaţi, copii, fără nicio vină, au devenit victimele unei politici antisemite genocidale şi ale unor decizii politice şi militare care au schimbat pentru totdeauna istoria oraşului, structura demografică şi  convieţuirea cu un trecut interetnic şi religios de sute de ani. Hărţuite, umilite,  torturate, lovite cu bestialitate, urcate în trenuri de marfă, despărţite de propriile familii, împuşcate sau ucise prin metode brutale, aruncate în gropi comune, victimele Pogromului de la Iaşi au nevoie de o comemorare permanentă din partea statului şi a societăţii”, a transmis premierul Ciucă.

Şeful Executivului a precizat că „trebuie să continuăm să vorbim, să cercetăm, să investigăm atent, să punem întrebări, să identificăm probe documentare şi răspunsuri pentru felul în care autorităţile din acea vreme, militare, administrative şi civile s-au angrenat într-o operaţiune de o amploare fără precedent, care a deschis calea deportărilor de mai târziu, masacrelor, barbariilor de neimaginat şi sutelor de mii de crime împotriva populaţiei evreieşti”.

„Amploarea, organizarea, desfăşurarea şi consecinţele Pogromului de la Iaşi ne îndeamnă la o reflecţie, o asumare a responsabilităţilor şi o rememorare continuă a faptelor, o atitudine de recunoaştere şi condamnare a participării României în Holocaust. Dar ne îndeamnă să privim şi la gesturile de solidaritate care au salvat vieţi importante şi au dat sens umanităţii. În bilanţul celor peste opt decenii de la tragedia evreilor ieşeni şi români identificăm perioade întregi de ocultare, de relativizare şi de minimizare a responsabilităţilor atât înainte, cât şi după 1989, dar şi evoluţii încurajatoare care ne dau speranţe pentru anii şi deceniile viitoare. 
 
Vreau să felicit şi să subliniez rolul pozitiv jucat de administraţia de la Iaşi în ultimii ani în  promovarea şi protejarea memoriei victimelor Pogromului. Ceremoniile, evenimentele comemorative, acordarea unor nume legate de desfăşurarea evenimentelor din 1941 unor locuri publice, acordarea titlurilor de cetăţean de onoare supravieţuitorilor, dar mai ales realizarea unui muzeu memorial în clădirea şi curtea fostei chesturi de poliţie, toate acestea reprezintă repere şi exemple pentru felul în care trecutul este asumat, memoria victimelor este protejată şi educaţia civică este răspândită şi popularizată”, a explicat premierul. 
 
Nicolae Ciucă a mai subliniat că România a făcut progrese impresionante în ultimele două decenii în domeniul memoriei Holocaustului. „Un stat puternic îşi asumă trecutul şi cu cât vorbeşte mai deschis despre acesta, cu cât devine mai rezilient în faţa vulnerabilităţilor contemporane, a teoriilor conspirative şi a propagandei revizioniste. 
Încurajez, în continuare, autorităţile locale şi centrale să marcheze acest eveniment şi datele din istoria noastră care vorbesc deopotrivă despre asumare şi responsabilităţi.
 
Ca prim-ministru al României, reafirm cu această ocazie angajamentul ferm şi total al Executivului pe care îl conduc pentru promovarea politicilor memoriei Holocaustului, combaterea antisemitismului, pentru susţinerea educaţiei despre Holocaust şi a cercetării, pentru sprijinirea supravieţuitorilor, prin instituţiile, reprezentantul special al Guvernului, Institutul Elie Wiesel, coordonatorul grupului interministerial şi toţi ceilalţi actori implicaţi”, a declarat Ciucă. 
 
Premierul a amintit şi introducerea disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” în şcoli. „Este foarte important ca, în perioada imediat următoare, Ministerul Educaţiei să se aplece cu atenţie asupra construirii programei care va sta la baza disciplinei „Istoria Evreilor. Holocaustul” pe care Parlamentul a votat-o cu o largă majoritate, iar Preşedintele României a promulgat-o, marcând astfel o voinţă politică şi civică apreciabilă în direcţia educaţiei privind Holocaustul şi pentru prevenirea atrocităţilor, promovării toleranţei, diversităţii, spiritului civic.
 
Încurajarea şi susţinerea universităţilor pentru a îmbunătăţi şi crea noi programe de studii în aceste domenii este fundamentală, iar dezvoltarea unor proiecte educaţionale şi culturale care să contribuie la creşterea rezilienţei României în faţa pericolelor reprezentate de antisemitism, xenofobie, discriminare, discurs instigator la ură trebuie să constituie, în continuare, o prioritate pentru actorii responsabili. În acelaşi timp, este nevoie ca legislaţia care condamnă antisemitismul, negarea Holocaustului, promovarea persoanelor condamnate pentru crime de război sau discursul instigator la ură să fie însuşită şi aplicată mai bine de către cei care au această datorie. Totodată, este esenţial ca istoricii şi cercetătorii să aibă, în continuare, acces cât mai larg la documentele şi arhivele care scot la lumină crimele şi abuzurile regimurilor totalitare. Toate aceste eforturi contribuie la schimbarea în bine a ţării şi la imaginea României în lume, dovedind, în acelaşi timp, că progresele realizate de ţara noastră în această direcţie sunt profunde şi substanţiale”, a mai spus şeful Executivului.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările