În cartierul Berceni nu mai există picior de maghiar care să justifice patosul naţional al deputatului PSD Bogdan Diaconu, născut la Curtea de Argeş, localitate aflată la 300 km de Cluj.  Nici măcar pe strada Secuilor, din acelaşi cartier Berceni numită aşa pesemne în amintirea valurilor de migraţie ale secuilor alungaţi spre Bucureşti fie de prigoana habsburgilor, fie a ungurilor, fie din cauza foametei. Oricum nimeni de pe strada Secuilor nu a cerut autonomie.

Bogdan Diaconu va afla la următoarele alegeri dacă naţionalismul îi aduce şi voturile bercenarilor, primite în 2012 în contul lui Piedone. Până atunci încearcă să le obţină pe ale colegilor parlamentari din USL pentru o lege care, în fantasmele sale diurne şi eroice, ar urma să stopeze fondurile de la Budapesta  pentru maghiarimea transilvăneană, dar în fapt loveşte în sectorul ONG şi mai ales fundaţiile ideologice asociate partidelor din România şi  din Germania.

Bogdan Diaconu propune interzicerea donaţiilor din partea unor persoane fizice şi juridice din străinătate (partide, organizaţii civile, indivizi) către partidele politice din România sau către ONG-uri care sprijină direct sau indirect partidele politice. Dincolo de ambiguitatea formulării, care în sine reprezintă un pericol, o iniţiativă asemănătoare  a mai fost adoptată doar  în Rusia lui Vladimir Putin, acolo unde ONG-urile  finanţate din afara graniţelor sunt obligate să se înregistreze ca "agenţi străini".

Dacă legea lui Diaconu  ar intra în vigoare, interpretarea ei cu rea-credinţă, iar politicienii au rea- credinţă cu carul,  existenţa oricărui ONG - care depinde de fonduri externe că nu s-au născut încă mari donatori români -  ar fi în pericol, mai ales a ONG-urilor critice cu puterea.  Legea lui Diaconu doboară fundaţiile ideologice precum  Fundaţia Institutul Social Democrat "Ovidiu Şincai"  asociată PSD,  Institutul de Studii Populare asociat PDL, sau Institutul de Studii Liberale, asociat PNL şi filialele fundaţiilor germane la Bucureşti, tot ideologice:  Konrad Adenauer asociată  creştin democraţilor, Hanns Seidel, social-creştinilor bavarezi sau Friedrich Ebert, social-democraţilor germani.

Fundaţiile germane sunt cele care au contribuit, într-o mare măsură,  la ameliorarea relaţiilor dintre premierul Victor Ponta şi politicienii germani creştin-democraţi şi social-democraţi după evenimentele din vara anului trecut.  Surse politice spun că fără fundaţia Konrad Adenauer, asociată  partidului creştin-democrat german la putere, drumul lui Victor Ponta spre paharul de şampanie din balconul Angelei Merkel ar fi fost mult mai lung, dacă ar mai fi avut loc. Premierul pare să fi uitat din moment ce guvernul pe care-l conduce a trecut ca aviz pe propunerea lui Diaconu "Parlamentul decide", ori să fi ignorat efectele legi, ori să fi refuzat să-şi asume răspunderea pentru a nu pierde un pumn de voturi naţionaliste.

Legea a trecut de Senat prin aprobare tacită şi se află pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor, cameră decizională.  Dacă USL o va vota în Parlament şi nu există niciun motiv să n-o facă din moment ce niciun lider USL nu s-a delimitat de absurditatea astea,  atunci articolul din The Guardian care-l înscria pe Victor Ponta pe lista autocraţilor din Est alături de Vladimir Putin şi ViKtor Orban, nu va mai fi integral o aberaţie. O asemenea  lege nu poate fi adoptată într-o societate deschisă şi democratică.