Baronii locali, duşi cu zăhărelul pe tema miliardelor din „Anghel Saligny”

Gheorghe Flutur a fost unul dintre campionii promisiunilor privind Anghel Saligny. Ciucă s-a servit şi el de program în contextul Congresului, în timp ce Cseke Attila este ministrul direct responsabil de implementarea acestuia FOTO Colaj

Implementarea Programului de Investiţii „Anghel Saligny” prinde viteză doar în context electoral, în practică fiind tergiversat de Guvern. Până la alocarea miliardelor din acesta, Coaliţia dă periodic sume modice prin PNDL.

Programul de Investiţii „Anghel Saligny”, adică demersul prin care ar trebui ajutate autorităţile locale să se modernizeze, prin racordare la gaze, realizarea unor sisteme de canalizare şi apă curentă sau construirea de drumuri, arată bine mai ales pe hârtie, în condiţiile în care suma finală a acestuia a fost mărită de la 50 de miliarde de lei la 65,5 miliarde de lei, pentru perioada 2021-2028.

Însă, în practică, Guvernul este de mai multe luni la analiza proiectelor eligibile, în condiţiile în care valoarea lor este de 137 de miliarde de lei. Singurele momente în care cei din Guvern şi-au adus aminte de program a fost în preajma unor momente electorale importante. Prima dată, în septembrie, când a trecut şi OUG-ul pentru adoptarea programului, în buza Congresului PNL, când fostul premier Florin Cîţu candida. Acum, istoria aproape s-a repetat, în preajma Congresului Extraordinar, când Nicolae Ciucă a fost ales şef peste liberali.

Mâine, în mai, lunile următoare

Gheorghe Flutur promitea la Consiliul Naţional al PNL din 3 aprilie că în câteva zile e gata „Anghel Saligny”. „Îmi aduc aminte că anul trecut pe vremea asta discutam despre acest program. Trebuie să recunoaştem că s-a lungit prea mult. Dar intră în linie dreaptă şi o să ne ţinem de el pentru ca zilele viitoare să-l operaţionalizăm”, sublinia Flutur, cu o săptămână înainte de Congresul PNL. „Programul Anghel Saligny va fi operaţional de mâine”, completa Flutur în faţa a 1.300 de liberali la Congresul PNL. Şi Nicolae Ciucă a promis la Congres că Guvernul va urgenta punerea în practică a noului PNDL. 

O primă nuanţare a venit de la ministrul Dezvoltării, Cseke Attila. Mult mai prudent, Attila a estimat, la o întâlnire cu reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România, că în luna mai ar putea fi gata lista cu proiecte eligibile. Potrivit informaţiilor „Adevărul”, şi în cazul în care lista proiectelor eligibile ar fi gata până la sfârşitul lui mai, alocările de bani vor avea loc doar începând cu august sau septembrie. În bugetul de stat pe 2021, noului PNDL i-au fost alocaţi 300 de milioane de lei. Pe de altă parte, surse politice susţin că în calculele iniţiale ale Coaliţiei, discuţiile erau privind o sumă de patru miliarde de lei pentru primul an. Prin urmare, Guvernul va trebui să facă o rectificare în ceea ce priveşte asigurarea fondurilor bugetare pentru plăţi pe „Anghel Saligny”.

Sume modice prin PNDL

În condiţiile în care „Anghel Saligny” este în continuare la stadiul de promisiune, infuziile de bani pentru primari şi pentru şefii de Consilii Judeţene au loc prin intermediul PNDL, din care încă se fac decontări periodice, în funcţie de cererile depuse la Ministerul Dezvoltării, de verificările făcute şi fondurile existente. Din ianuarie şi până pe 12 aprilie, Ministerul Dezvoltării a făcut opt plăţi către autorităţile locale, cea mai mare de 457 de milioane de lei, iar cea mai mică, de 40 de milioane de lei. Totalul plăţilor: 1,24 miliarde de lei.

Ministerul Dezvoltării a împărţit frăţeşte banii către liderii judeţeni, 133 de milioane de lei la PSD, în timp ce 131 de milioane de lei către liberali. Consiliile Judeţene liberale care au primit cei mai mulţi bani au fost Maramureşul (32,5 de milioane de lei), Suceava (18,1 milioane lei) şi Bihor (15,6 milioane lei). Cele trei sunt conduse de Ionel Bogdan, Gheorghe Flutur şi Ilie Bolojan. Dintre cei trei, Flutur este printre cei mai influenţi lideri PNL, fiind şi cel care a asigurat interimatul de o săptămână la conducerea PNL, după demisia lui Florin Cîţu, dar şi persoană de bază în stabilirea priorităţilor politice ale liberalilor în materie de administraţie publică. De altfel, Flutur şi-a impus inclusiv un ministru în Guvernul Ciucă, pe Daniel Cadariu, un senator cvasi-necunoscut până acum câteva luni.

Campionii social-democraţi au fost şefii CJ Ialomiţa (33,9 milioane lei), CJ Buzău (16,1) şi Călăraşi (16,1 milioane de lei). CJ Ialomiţa este condusă de Pavel Marian, persoană apropiată de secretarul general al Guvernului, Marian Neacşu, în timp ce Buzăul, organizaţia unde este membru şi Marcel Ciolacu, este condus de Petre Emanoil Neagu.