Până în anul electoral 2016 primarul şi preşedintele Consiliului Judeţean dispuneau de legitimitatea urnelor, fiind aleşi direct prin scrutin uninominal, în două tururi. Începând din vara anului 2016, consilierii judeţeni, propuşi pe liste de partid şi votaţi de cetăţeni, aleg un coleg, votul fiind secret, în postul de Preşedinte al Consiliului Judeţean. În acest fel, partidele politice exercită un controlul politic total asupra listei de candidaţi şi a celor aleşi.

Legea electorală în vigoare menţionează faptul că aspiranţii la funcţiile de primar şi de preşedinţi ai Consiliului judeţean, care adună cele mai multe voturi, câştigă alegerile, fără majoritatea sufragiilor cetăţenilor. Prin urmare, conform actualei legislaţii electorale, poţi fi primar şi cu 20% din voturile valabil exprimate la urne.

În articolul 101, alin. 2 din Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale se menţionează faptul că „este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabile exprimate şi numai „în caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candidaţii care se află în această situaţie”.

Articolul 1 din Legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, nr. 115 din 19 mai 2015, la alin. (3), menţionează următoarele: „Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale, iar alineatul (4) aminteşte faptul că „primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor, municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal”. Astfel, conform articolului 7 din lege, „candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice sau alianţele politice, constituite potrivit legii partidelor politice”.

În textul Legii pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale se prevede modalitatea votării indirecte, prin delegare, a Preşedintelui Consiliului Judeţean. Astfel, la alineatul (5) se menţionează faptul că „Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect, prin vot secret de consiliul judeţean, cu majoritate simplă. Aceştia vor putea fi demişi la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul consilierilor judeţeni, cu majoritate calificată, adică cu voturile a două treimi din numărul total.

Alegerea primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi de scrutin presupune negocieri dure între organizaţiile politice, care îşi vor declara susţinerea pentru un candidat sau altul, în turul al doilea al alegerilor locale. Astfel, primii doi candidaţi, în ordinea voturilor obţinute la urne, vor intra în al doilea tur de scrutin, fiind ales primar şi Preşedinte al Consiliului Judeţean, candidatul care va întruni majoritatea voturilor cetăţenilor.

Asumarea răspunderii Guvernului cu privire la alegerea primarilor în două tururi de scrutin, fără un OUG care să fie ulterior dezbătut în Parlament, ar putea fi motivul declanşării alegerilor anticipate.

În cazul în care asumarea răspunderii Guvernului va trece de votul Parlamentului se poate modifica legislaţia electorală cu privire la organizarea celui de-al doilea tur de scrutin pentru alegerea edililor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, în contextul în care niciunul dintre candidaţi nu ar obţine la urne, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturilor alegătorilor.

Pe de altă parte, în cazul în care Guvernul primeşte, la moţiunea de cenzură, vot de neîncredere din partea Parlamentului, atunci asumarea răspunderii executivului de a modifica legea electorală, cu privire la alegerea primarilor şi Preşedinţilor de Consilii Judeţene în două tururi de scrutin, nu mai poate să-şi producă efectele.

Picarea guvernului la votul din Parlament pe proiectul modificării legislaţiei electorale ar putea deschide drumul către anticipate. Organizarea alegerilor anticipate, cu un an înainte de încheierea mandatului Parlamentului şi declanşarea instabilităţii guvernamentale, pun în lumină imposibilitatea demarării unui astfel de proces, în lipsa unui consens politic parlamentar major.

Alegerile anticipate nu pot fi organizate nici după respingerea în Parlament a două propuneri de Guvern. Astfel, ar fi nevoie de o voinţă politică greu de atins la nivelul Parlamentului, pentru respingerea a două nominalizări de Premier. Abia la a treia investire de guvern, Preşedintele României poate demara procedura de dizolvare a Parlamentului, conform art. 89, alin.(1) din Constituţia României, revizuită în anul 2003.