Dăncilă: Nu demisionez din Guvern dacă pierd la Congres. E bine ca preşedintele să fie şi şeful Executivului. Am văzut ce s-a întâmplat, s-a ajuns la al treilea Guvern

Dăncilă: Nu demisionez din Guvern dacă pierd la Congres. E bine ca preşedintele să fie şi şeful Executivului. Am văzut ce s-a întâmplat, s-a ajuns la al treilea Guvern

Viorica Dăncilă FOTO A Live

În primul interviu după moţiunea de cenzură, premierul Viorica Dăncilă a declarat, la Adevarul Live, că nu va demisiona în cazul în care nu va fi aleasă în funcţie de preşedinte al PSD la Congresul din 29 iunie. „Preşedintele partidului să fie şi şeful Executivului. Noi am mai avut această experienţă în care preşedintele partidului nu a fost primul-ministru şi aţi văzut, suntem la al treilea guvern“, a spus Dăncilă.

Veniţi direct de la Parlament. Cum sunteţi după această zi? Aţi avut emoţii? Era vreun dubiu că moţiunea poate trece?

Am avut încredere în colegii mei din PSD, am avut încredere în colegii de alianţă. Aveam numărul de voturi ca moţiunea să nu treacă. Am tratat moţiunea cu seriozitate. Mă aşteptam la o moţiunea foarte bune argmentată, pliată pe realităţi. Mă aşteptam la o atitudine demnă a Opoziţiei care să vină cu argumente. Mă aşteptam ca ei să vină cu o alternativă, cu un program de guvernare, să vii cu un guvern. După cum am văzut, o parte din opoziţia nu vrea să intre la guvernare. Toate acestea au făcut să duscă moţiunea de cenzură în derizoriu. În momentul în care reproşezi unei guvernări anumite aspecte trebuie să vii cu alternative ale tale. Am fost profund dezamăgită de modul cum au abordat moţiunea, că au venit cu jigniri, cu atacuri la persoană. 
 

Pare că vă doreaţi o altfel de moţiune?

Îmi doream o abordare corectă. Îmi doream ca în moţiune să văd lucruri care sunt corect prezentate, dar am văzut lucruri departe de realitate. Eu cred că au pus în această moţiune aspecte care doreau să le scoată în evidenţă dar care nu sunt conforme cu realitatea. Şi cred că acest lucru nu este unul corect. O abordare bazată pe jigniri, pe limbaj violent, nu cred că acesta este modul prin care să convingi sau princ are vrei să procedezi atunci când vrei într-adevăr să reuşeşti şi să convingi pe cei din jur. că ai dreptate şi că vrei o altă abordare pentru români şi România în fond.

Credeţi că acest vot care reconfirmă practic guvernul, vă transformă în favorită la şefia PSD la Congresul din 29 iunie ?
 

Eu nu am gândit din acest punct de verere. Pentru mine acest vot pe de o parte mă bucură, pe de altă parte mă responsabilizează. Me responsabilizează în sensul în care trebuie să fac tot posibilul ca să vin cu măsurile pe care şi le doresc românii. Mă responsabilizează faţă de cei care au avut încredere în mine şi nu trebuie să-i dezamăgesc. Mă responsabilizează faţă de toţi cei care cred că acest guvern merge bine şi se aşteaptă la măsuri care să-i ajute în viaţa de zi cu zi, la investiţii, la lucruri foarte importante pentru România. Nu m-am gândit la alegerile din PSD. După cum ştiţi, fiecare coleg poate candida la una dintre cele trei funcţii. Preşedinte, preşedinte executiv, sau secretar general. Nu am făcut acest lucru şi nu am vrut congresul gândindu-mă la mine. Eu pot să pierd. Acum sunt preşedinte interimar, deci oricum aveam conducerea partidului. Puteam să nu-mi doresc un Congres, dar m-am gândit că trebuie să dăm legitimitate unei conduceri, trebuie să venim cu un program de guvernare adaptat la ceea ce-şi doresc românii. Trebuie să venim cu un program politic şi în acelaşi timp să avem şi cele două funcţii de preşedinte executiv şi de secretar general.

Dacă pierdeţi la Congres, vă daţi demisia din Guvern?

Nu! Categoric, nu! Nu voi condiţiona cele două lucruri, dar pornesc de la premisa că este bine ca preşedintele partidului să fie şi şeful Executivului. Noi am mai avut această experienţă în care preşedintele partidului nu a fost primul-ministru şi aţi văzut, suntem la al treilea guvern. Eu sunt un om al echilibrului şi al consensului. Dar dacă colegii şi colegele vor hotărâ acest lucru, bineînţeles, mă voi supune votului majorităţii.
 
Vorbeaţi de această responsabilitate pe care o aveţi faţă de oameni. Dar acest vot din Parlament de astăzi nu vă aduce o responsabilitate în plus şi faţă de colegii de partid ? Deci nu credeţi că vă vor cere colegii să candidaţi şi la alegerile prezidenţiale ?
 
Categoric acest vot şi susţinerea colegilor mei îmi aduce o responsabilitate în primul rând faţă de ei. Au trăit acest moment, s-au implicat, au stat în sală mulţi dintre ei. Au fost alături de Guvern şi de primul-ministru şi acest lucru nu pot să-l trec cu vederea. Dar în ceea ce priveşte candidatura mea la prezidenţiale am spus că nu vreau să candidez, dar voi susţine persoana cea mai bine cotată în sondaje. Voi fi alături de candidatul sau candidata pe care o vom avea, în fiecare moment.
 
Deci e o decizie care nu mai poate fi întoarsă ?
 

Nu, eu cred că e foarte bine să suţin un candidat şi să nu fie preşedintele partidului cel care candidează.

Dacă Congresul vă cere acest lucru? 

Nu cred acest lucru. Noi vom face sondaje cu toţi cei care vor să candideze. De ce să nu le oferim această oportunitate celor care vor să candideze. Eu cred că un preşedinte de partid poate ajuta mult mai mult candidatul. În timp ce candidatul merge în ţară, îşi prezintă programul, se întâlneşte cu oamenii, preşedintele partidului este cel care se ocupă de toată organizarea din spatele întregii organizaţii. Preşedintele partidului este cel care efectiv strânge rândurile în spatele candidatului pentru prezidenţiale astfel încât să avem şanse maxime.

Dacă dvs, din postura de preşedinte, nu intraţi în cursă, nu va fi interpretat ca un semn de slăbiciune?

Nu, nu este un semn de slăbiciune. 

De ce credeţi că aţi pierdut alegerile din 26 mai?

Eu cred că s-a greşit din punct de vedere al abordării. Am ales o temă centrală: Justiţia. Nu am adus în prim plan ce a făcut Guvernul. Cred că a fost unul din motive. Un alt lucru a fost de faptul că nu am mai luat legătura directă cu cetăţenii. S-au crescut pensii, salarii. Cred că s-a greşit şi pe partea de comunicare. Noi nu am dat ordonanţe de urgenţă pe Justiţie. În 2016, într-o singură noapte au dat OUG pe Codul penal şi Codul de procedură penală.Nu spun că am realizat tot. Mai sunt multe lucruri de făcut.

Aveţi spitale regionale de făcut. 

La parteneriatul public privat putem folosi fonduri europene. E adevărat că nu am făcut cele trei spitale, dar acolo a fost o problemă. Am avut 150 de milioane de euro pentru cele trei spitale. Toată documentaţia a ajuns la 130 de milioane. Avem nevoie de spitale regionale. Avem spitalul de la Constanţa. Încercăm să le facem şi pe celelalte. 

Timp de doi ani şi jumătate România a fost practic paralizată de această discuţie despre Ordonanţă de urgenţă pe Justiţie care să-l salveze pe domnul Liviu Dragnea de puşcărie. Odată cu încarcerarea domnului Dragnea s-a terminat cu această poveste a Ordonanţei de urgenţă, cum aţi spus şi dvs la Bruxelles. Însă, pericolul pândeşte în continuare în Codul Penal şi codul de Procedură Penală, cele două legi modificate de majoritatea PSD-ALDE în Parlament, care acum sunt pe masa CCR. După ce se vor întoarce în Parlament, care va fi poziţia PSD, un partid condus foarte probabil de dvs. ?
 
Nu aş vrea să fac un scenariu. Vreau să văd ce presupun Codul penal şi Codul de Procedură Penală, ştiţi foarte bine că eu nu sunt parlamentar. Vreau să văd ce modificări presupune acest lucru şi în acelaşi timp trebuie să văd care este opinia celorlalţi. Voi analiza cu foarte foarte multă atenţie. În altă ordine de idei, nu vreau să mă pornesc cu aroganţa că voi fi preşedinte atunci. Poate va fi altcineva preşedinte, şi vreau să văd ce se va întâmpla mai întâi pe 29.
 
Aceste modificări au fost deja criticate de Comisia de la Veneţia, de Comisia Europeană, de partenerii noştri strategici. Ori majoritatea PSD-ALDE din Parlament nu a ţinut cont de aceste modificări şi le-a implementat asiduu în profida tuturor recomandărilor europene.
 

Este foarte greu. Vedeţi, parlamentarii răspund, dar ei răspund şi în faţa alegătorilor care i-au trimis în Parlament. Ei trebuie într-un fel să ţină legătura cu cetăţenii care i-au votat, pentru că altfel nu-i vor mai vota a doua oară. Eu le-am dat şi un gard de libertate acum şi le-am spus că „atenţie mare că vor răspunde în faţa celor din judeţul lor”. Şi dacă iau o decizie greşită, aceasta sigur se va reflecta în următoarele alegeri. În acelaşi timp nu vreau să fiu preşedintele care impune de fiecare dată o linie de parcurs, pentru că eu cred că acest lucru nu este normal. Trebuie să existe democraţie în partid. Voi avea o discuţie argumentele lor şi modul în care se vor poziţiona legat de acest aspect.

Românii au fost de acord cu referendumul, altfel nu votau. 

De acord!  Trebuie să discuţi despre fiecare decizie pe care o iei, dacă o decizie poate atrage critici. Eu cred că abordarea trebuie să fie comună tuturor. 

Iohannis a propus un pact. PSD nu a semnat pactul. Cum vă poziţionaţi?

Noi nu am spus că nu suntem de acord. Noi am venit cu unele amendamente: legate de dublul standar, ca fiecare stat membru să fie la masa deciziilor. Noi am vrut să întărim poziţia României în Europa. Mai e un aspect. Un pact presupune un consens al tuturor partidelor politice. Cum s-a întâmplat la aderarea în NATO, de exemplu. Noi nu am discutat despre acest pact la întâlnirea cu preşedintele. Normal ar fi fost să se discute şi amendamentele din partea altui partid politic. 

Pactul a venit pe tema Justiţiei. 

Dacă vorbim de consolidarea poziţiei în Europa, trebuie să dăm dovadă de multă implicare, atenţie. Noi nu am făcut referire la partea legată de Justiţie. Noi am făcut şi primul pas: vrem un referendum înainte de alegerea preşedintelui României. Am făcut o comisie. 

Înainte de turul I al alegerilor prezidenţiale ar fi referendumul? 

Eu cred că dacă vorbim de bună-credinţă, referendumul trebuie să fie înainte de alegerea preşedintelui  României. Nu e bine să suprapunem mesajele. 

L-ar avantaja pe preşedintele Iohannis?

Nu ştiu!

Astăzi în Parlament aţi vorbit şi desre votul din Diaspora. Aţi spus că aţi înfiinţat mai multe secţii. Alţii spun că au fost mai multe secţii dar mai puţine ştampile. Ideea e ce facem mai departe pentru că vin alegerile prezidenţiale şi parlamentare. Care e poziţia PSD faţă de votul prin corespondenţă şi votul electronic ?
 

Noi nu suntem împotriva votului prin corespondenţă sau a votului electronic. Dar eu cred că trebuie să găsim o modalitate astfel încât chiar să tratăm cu foarte mare seriozitate votul românilor din diaspora. Votul prin corespondenţă, noi nu ştim la fiecare român plecat care e adresa. E foarte greu să oferim această oportunitate de a beneficia toţi românii de votul prin corespondenţă. Noi ne-am gândit char la un alt aspect. Să avem un vot anticipat prelungit, să lăsăm mai multe zile de vot pentru cei din diaspora. Eu azi în textul pe care l-am avut ca răspuns la moţiune, am mai spus un lucru: noi suntem deschişi la orice alternativă care arată deschidere şi care ajută votul din diaspora. Mai mult decât atât. Am spus că dacă ambasadorii, Opoziţia, vine cu deschiderea a mai multor secţii de votare, mai mult decât a celor peste 400 de secţii de votare, atunci Guvernul României va fi dispus să asigure proiecţia bugetară pentru ca acestea să funcţioneze cât mai bine. Deci avem toată deschiderea. Dar eu cred că trebuie să începem să gândim constructiv. Nu trebuie numai să acuzăm pe cineva, să venim cu o obiecţie. Trebuie să venim şi cu soluţii. Dacă ne aşezăm la masă şi avem înţelepciunea să găsim o soluţie, toate partidele politice. O soluţie care să ofere posibilitatea tuturor cetăţenilor să voteze, noi aveam toată această deschidere.

În urma votului de azi, luaţi în calcul o remaniere a Guvernului, şi aici mă gândesc la Meleşcanu şi Carmen Dan

Nu pot să mă gândesc la o remaniere. O remaniere se decide în forurile statutare. O decizie nu poate să facă referire la o persoană, ci la o activitate. Trebuie schimbată o abordare.Trebuie o analiză a fiecărui minister. Ne apropiem de terminarea primului semestru. 

Aveţi nemulţumiri faţă de activitatea unor miniştri?

Nu aş putea să spun că am nemulţumiri. Trebuie să văd stadiul implementării programului de guvernare. Eu cred că trebuie o analiză amănunţită. Meleşcanu şi Carmen Dan au ieşit public să prezinte o analiză a votului din diaspora. 

Alegerea primarilor într-un tur sau două tururi?

Cred că e tardivă o asemenea discuţie. E mai puţin de un an până la alegeri.

Pentru alegerea preşedinţilor de CJ nu a fost tardiv, că aţi dat OUG?

Pentru preşedinţii de CJ mi s-a părut corect. S-a vorbit şi cu preşedinţi de CJ ai PNL. Mi se pare că au o lgitimitate mai mare. A fost propunerea, a venit de la UNCJ din România. 

Dna Dăncilă, pe 3 iulie, la CCR, se va da o decizie în ceea ce priveşte sesizarea lui Florin Iordache pe completurile de 3 judecatori de la Curtea Supremă. În cazul unei soluţii favorabile, Liviu Dragnea ar ieşi practic din închisoare. V-aţi imaginat vreodată cum ar arăta ziua în care Liviu Dragnea ar ieşi din puşcărie din perspectiva dvs ca preşedinte interimar al PSD ?

Nu m-am gândit la acest lucru. Curtea Constituţională are dreptul să ia orice decizie, eu nu mă ameste în discuţie. Nu mă amestec în justiţie. Nu doresc nimănui să stea după gratii dacă legea îi permite să iasă după gratii. Nu vreau să fac referire la acest aspect, mai ales că pe data de 3 iulie este un eveniment important pentru România. Vom face bilanţul preşedinţiei rotative a Consiliului Uniunii Europene.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: