Adevărul Live. Culisele vizitei lui Klaus Iohannis la Casa Albă

Culisele vizitei lui Klaus Iohannis la Casa Albă

Remus Ştefureac, fost consilier al ambasadorului României în SUA, George Maior, a vorbit, la Adevărul Live, despre scopul vizitei preşedintelui Klaus Iohannis la Casa Albă. De asemenea, Ştefureac a vorbit despre principalele teme care ar urma să fie abordate la întâlnirea Trump-Iohannis.

În seara aceasta Klaus Iohannis se întâlneşte cu Donald Trump, preşedintele Statelor Unite. E un eveniment major, cu implicaţii pe multe planuri. Încercăm să descoperim culisele acestei întâlniri, ce se poate decide şi ce urmări ar putea să fie, alături de Remus Ştefureac, fost diplomat şi fost consilier al ambasadorului George Maior. Aţi vrea să spuneţi ce se întâmplă acolo, în general detalii mai puţin cunoscute? 

În urmă cu doi ani am asistat la o vizită istorică. A fost primul şef de stat din Europa Centrală şi de Est care a vizitat SUA după alegerea lui Donald Trump. Pregătirea acelei vizite a durat cinci luni. Echipa preşedintelui şi a ambasadei ştia săptămâna în care urma să fie vizita cu câteva luni înainte de întâlnire. A fost acea conferinţă de presă spectaculoasă. A beneficiat de o audienţă globală. Eram în SUA şi nu mai văzusem o asemenea promovare. Aceste lucru e explicabil din prisma unor subiecte de agendă internă, dar în acelaşi timp preşedintele SUA a transmis mesaje importante referitoare la NATO.

Eram cam primul stat care îndeplineam acel procent de 2% alocat pentru apărare din PIB, după alegerea lui Donald Trump. Cu acea ocazie, Trump a putut să scoată în faţă acest lucru. A fost meritul tuturor partidelor pentru cei 2%. S-a confirmat că România e un partener serios. Trump a transmis atunci adeziunea SUA a NATO, a reconfirmat articolul 5 al Tratatului NATO, un articol de bază. 

Atunci s-au luat nişte angajamente. Fiecare parte a promis câte ceva. Partea română s-a ţinut de ce a promis? 

La întâlnire a fost un accent pe politicile de apărare. Au fost discuţii şi despre programele de înzestrare care au început să funcţioneze. România a plătit a doua rată pentru achiziţia de rachete Patriot de curând. A avansat programul privind transportoarele blindate. Remarc încercarea de a pune într-o lumină defavorabilă programul de achiziţii. Eu cred că e interesul României să cumpere cea mai bună tehnică de pe piaţă. Cred că dacă vor trage linie preşedinţii, România şi-a respectat angajamentele. 

În discuţia de azi se va vorbi iar despre înzestrare? 

Cu siguranţă. Preşedintele Iohannis a şi transmis câteva mesaje înainte de plecarea la Washington. Securitatea e foarte importantă pentru România.  Însă de data această se vor discuta mai mult alte teme. Ele au fost urmărite inclusiv de ambasada României, adică tema economică. Apoi, mai e securitatea energetică. 

Am văzut că pe comunicatul venit de la Washington era clar menţionată problema gazelor din Marea Neagră. Acolo ştim că a fost o problemă internă foarte mare. Există o mare nemulţumire a companiilor americane care s-au implicat acolo. Ce credeţi că se va discuta pe tema asta? 

Cred că vizita e o bună ocazie de clarificare a unor dileme între partea română şi cea americană. Dincolo de mici dispute care pot fi explicabile, cred că Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria vor găsi punţi de dialog privind securitatea energetică. 

În ultima vreme vedem şi mişcările de trupe ruseşti în Marea Neagră.

Cred că subiectul securităţii energetice va fi discutat. Tema cooperării în domeniul energiei a fost abordată în toate întâlnirile. În ultimii 4 ani au fost peste 25 de delegaţii guvernamentale din România în SUA. Permanent aceste subiecte au fost abordate. Au fost cel puţin 3 miniştri ai României care au vizitat SUA şi au vorbit despre acest lucru.

 Eu nu-mi aduc aminte ca vreun preşedinte să mai fi fost în termen de 2 ani la Casa Albă. Probabil va fi dezbătută şi tema producerii de energie nucleară. Noi am construit două reactoare, unul după 90, iar unul înainte. 

Între cele două părţi este un dialog permanent. Întâlnirea a fost pregătită în acest circuit: reprezentanţii administraţiei Trump, reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale, oamenii din Ambasada României în SUA. România are şansa să aibă un ambasador care are o relaţie foarte bună cu secretarul de Stat, Mike Pompeo, cu secretarul Apărării. De asemenea, are o relaţie foarte bună cu secretarul Energiei, Rick Perry. E mult mai uşor să transmiţi mesajele. O astfel de vizită începe să fie pregătită după vizita precedentă. 

Care e semnificaţia unei întâlniri între preşedinţi? Ei ce fac: trag concluzii, semnează? 

În cadrul acestei întâlniri va fi o întâlnire tete-a -tete, apoi una cu mai mulţi reprezentanţi ai administraţiei Trump. La întâlnirea cu Trump va fi o discuţie directă, deschisă, între cei doi şefi de stat. Aici doar preşedinţii ştiu şi doar ei decid ce fac public. 

Cât de importantă e durata unei întâlniri? S-a vorbit de faptul că vor discuta o oră şi jumătate. 

E importantă. La întâlnirile România-SUA subiectele sunt de bine. Nu au fost probleme. Cred că nu vor fi teme foarte complicate. Pe teme de securitate dileme nu avem. 

Avem şi pe probleme de securitate. E vorba de cazul de la Deveselu, dacă militarii de acolo au beneficiat de serviciile unor fete din România. S-a speculat foarte mult. Un asemenea caz poate fi pe agenda discuţiei?

Strategia de manipulare a unei mari puteri estice nu cred că trebuie să fie pe tema agendei unei astfel de discuţii. Nu cred că subiectul va face obiectul discuţiei. Vorbim mai degrabă de o provocare a unui actor. Nu se întâmplă doar în cazul României. Da, dacă există lucruri verificabile, explicite, există instituţii abilitate, nu doar în România. S-au încercat astfel de manipulări şi în alte state, cum a fost Lituania.

În toamnă au alegeri prezidenţiale în România. Credeţi că tema alegerilor prezidenţiale ar putea fi abordată în această vizită? Unii vorbesc de un posibil sprijin pentru Iohannis din partea SUA.   

Cred că e un mod total nepotrivit de a vedea subiectul. Indiferent de încuviinţarea oricui, tot cetăţenii aleg. Cred că abordările conspiraţioniste sunt absolut rupte de realitatea electorală a votului din România.

Poate fi influenţat alegătorul român de o asemenea vizită? 

Da! În România am publicat şi constatat că aproape 80% dintre români au abordare pozitivă faţă de SUA. O prezenţă a preşedintelui la Washington şi onorarea sa cu a doua vizită înseamnă enorm. Apoi, sunt şi elementele de conţinut: care sunt rezultatele. Mai e şi o altă temă: problema vizelor. Iohannis a anunţat că va aborda problema vizelor. 

Care e problema cu vizele? 

Decizia privind intrarea unei ţări în Visa Waiver e o decizie de natură legislativă, adică ţine de Congresul SUA. E o decizie tehnică şi ţine cont şi de rata de refuz a acordării vizelor. E un progres mare faţă de acum 10 ani. Într-o situaţie similară cu România e Polonia. Polonia are o diasporă foarte puternică în USA, are aproape 10 milioane de cetăţeni. Noi estimăm că sunt aproape 800.000-900.000 de români în SUA. Decizia ţine de Congres. Maior a avut peste 100 de întâlniri cu membri ai Congresului american. Orice idee de relaxare a condiţiilor pentru vize e complicată pentru că în Congres deciziile se iau greu.

 Preşedintele Iohannis a spus că va vorbi despre vize. Cumva, a ridicat ştacheta. Dacă el nu obţine ceva concret în urma întâlnirii, adversarii politici vor spune că nu a reuşit să obţină nimic. 

Eu cred că abordarea preşedintelui e foarte corectă. Orice oficial român trebuie să ridice acest subiect şi să o facă ofensiv. Pe lângă criteriul ratei de refuz, mai e şi un altul, cel al celor care rămân în State după ce le expiră viza. Ori, aici rata românilor e foarte mică, sub 2%. Ne avantajează. Românii din SUA sunt în general oameni educaţi, au poziţii bune în societate. Nu e o emigraţie care să sperie membrii Congresului. 

 

 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: