VIDEO Vlad Nistor, despre revizuirea Constituţiei: „Se încearcă precizarea unor elemente de funcţionare care şi-au dovedit imprecizia şi au generat crize politice“

Adevărul LIVE despre prevederile din noua Constituţie cu Vlad Nistor şi Alexandru Radu

Deputatul PNL Vlad Nistor şi profesorul universitar Alexandru Radu au discutat vineri, la Adevărul Live cu jurnalistul Ion M. Ioniţă, despre prevederile introduse în noua Constituţie.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Principalele declaraţii ale invitaţilor:
 
Vlad Nistor: Singurul lucru pe care Parlamentul, dar şi comisia de revizuire a Constituţiei îl poate face este o dispariţiei unei dintre Camere.

Multe dintre lucrurile care ni s-au întâmplat în ultimii şapte ani au fost din cauza unor formule normale, nu foarte precise, pe care Constituţia le prevedea. Atunci când această Constituţia a fost scrisă în 1991, nimeni nu s-a gândit că va veni ziua în care vom asista la un proces de suprainterpretare a textelor legale. 
 
S-a încercat o reaşezare a atribuţiilor preşedintelui faţă în faţă cu prim-ministrul, o limitare chiar a atribuţiilor preşedintelui, chiar dacă în conformitate cu tradiţia post-decembristă a acestui popor, preşedintele va fi în continuare ales prin sufragiu universal. 

Despre atribuţiile Senatului Se încearcă a se da o altă consistenţă Senatului. Să aibă un alt tip de atribuţii. Acest Senat trebuie să fie corpul ponderator, cuma  fost el iniţial ca atunci când bicameralismul a fost înfiinţat.

Una dintre obsesiile Parlamentului este ca raportul dintre Parlament şi Guvern să fie foarte clar ca să nu mai asistăm la situaţia în care autenticul legiuitor, cum s-a întâmplat în vremea guvernării PDL, este Guvernul. Parlamentul trebuie să fie ceea ce prin lege este.

Despre Stemă. Suntem singura ţară care am decăpăţânat acvila. Este absolut aberant. Toată lumea a păstrat coroana. Această sugestie va fi acceptată pentru că mi se pare aberant să dispară coroană. 

Nu producem o nouă Constituţie, ci o amendăm pe cea actuală. Acolo se încearcă precizarea unor elemente de funcţionare care în ultimii ani şi-au dovedit imprecizia şi au generat crize politice. 

Despre rolul bisericii. A fost menţionat rolul istoric al Bisericii. Nu sunt în cazul istoriei României multe instituţii care să fi avut rolul pe care l-a avut, pe de o parte, Casa Regală, iar pe de altă parte, cultele, Bisericile. Deci menţionarea lor ca esenţiale pentru dezvoltarea statului român este un act de bunăcuviinţă şi de recunoaştere. 

Despre traseismul politic. Mandatul parlamentarului, în conformitate cu această Constituţie, nu e imperativ. Dar nu putem remarca că în ultimii ani am asistat la schimbarea a unui număr destul de mare de deputaţi şi senatori. Nici asta nu e normal. Este ilegitim şi imoral pentru că oamenii au făcut alte jocuri decât cele pentru care fuseseră trimişi în Parlament. Este o sluţie şi anume renunţarea la votul uninominal şi revenirea la votul pe liste pentru că atunci nu te mai votează nimeni ca persoană, ci votează partidul.

Alexandru Radu:

Despre raporturile de putere în noua Constituţie:De principiu, acest conflict nu se poate rezolva prin modificarea Constituţiie, pentru că avem de-a face cu unul din fundamentele funcţionării democraţiei. Pe de o parte, avem de-a face cu puterea Legislativă, Parlamentul, care este suveran, şi puterea Executivă, pe de altă parte, care are o natură duală: preşedinte-premier.   

Un Parlament trebuie să  controleze. Sunt sute ordonanţe de urgenţă, dar şi angajări ale răspunderii. E nevoie de precizări în Constituţie, dar şi de o schimbare de practică politică, ceea ce e foarte greu. 

Despre Monarhie: Asta e problema României de 23 de ani. 

La momentul Constituţiei din 1991 s-a pus problema legitimităţii republicii. Referendumul are forţa de a...Am două explicaţii pentru lipsa de dezbatere: USL are o anumită rapiditate pentru că este în funcţiune, la anul nu se ştie dacă va mai fi, în condiţiile alegerilor europarlamentare. Pe de altă parte, problema la Constituţie nu e steagul, ci este la Titlul III, la autorităţile statului. Revizuirea ar fi trebuie să se concentreze şi se concentrează la Titlul III.

România politică este una conflictuală.

Cine va fi cel mai puternic în stat dacă trece Constituţia? Preceptul de preşedinte jucător este în afara cadrului legal. În litera legii nu se vorbeşte de preşedinte jucător. Am scris negru pe alb că preşedintele nu-l poate revoca pe prim-ministru. 

În anul 1999, preşedintele de atunci, Emil Constantinescu, l-a revocat din funcţie pe prim-ministrul Radu Vasile. În Constituţie nu scria nici că poate să-l revoace, nici că nu poate. Spiritul era că nu poate. Şi l-a revocat printr-un decret prezidenţial. Soluţia a fost ca în Constituţie să scriem negru pe alb că preşedintele nu îl poate revoca pe premier. 

Despre Curtea Constituţională. Până la revizuirea din 2003 a Constituţiei, Curtea nu avea rolul de a soluţiona conflicte.  Şi atunci s-a intervenit, prin decizia politică. Deci politicienii şi-au făcut-o cu mâna lor.  CCR nu validează sau invalidează un referendum, ci doar constată dacă s-au îndeplinit condiţiile legale. Şi asta o transformă într-un actor politic. Ei constată dacă dintr-o perspectivă tehnică sunt îndeplinite nişte condiţii. CCR a avut un rol decisiv în chestiunea politică de astă-vară. Aşa cum ne confruntăm cu riscul de a dărâma un Parlament, ne putem confrunta cu riscul de dărma o instituţie utilă într-o democraţie cum este Curtea Constituţională. Instituţia în sine este fundamentală. 

Despre vizita lui Ponta în Germania. E o consecinţă. Între patru minute şi două ore a durat întâlnirea cu doamna Merkel. 
 
Despre traseism. Votul uninominal a accentuat ideea că parlamentarul este independent. Ceea ce nu este adevărat. Soluţia e la partide, nu în Constituţie. 
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: