Zeci de percheziţii în Bucureşti şi în mai multe judeţe în două dosare de evaziune fiscală prin intermediul unor firme fantomă

Zeci de percheziţii în Bucureşti şi în mai multe judeţe în două dosare de evaziune fiscală prin intermediul unor firme fantomă

Foto ARHIVA

Poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au efectuat, luni dimineaţă, 49 de percheziţii în Bucureşti şi în mai multe judeţe în două dosare penale ce vizează două grupări infracţionale care foloseau firme fantomă pentru achiziţii de mărfuri, în fiecare dintre dosare prejudiciul este de aproximativ 3 milioane de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

În primul dintre cele două dosare, instrumentat sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, poliţiştii specializaţi în investigarea criminalităţi economice au efectuat 35 de percheziţii domiciliare în Bucureşti şi în judeţele Ilfov, Ialomiţa, Vâlcea, Dolj, Cluj. Activităţile vizează o grupare bănuită de evaziune fiscală prin achiziţii intracomunitare de mărfuri, în special materiale textile, aprovizionate din spaţiul comunitar. Mărfurile erau ulterior prelucrate şi comercializate online şi prin intermediul firmelor de curierat ca produse finite (articole vestimentare), fără a fi declarate şi achitate către bugetul de stat taxele şi impozitele rezultate din aceste operaţiuni comerciale.

Prejudiciul estimat este de aproximativ 3.000.000 de euro.

”Până în prezent am descoperit două depozite. Aceste bunuri au fost confecţionate din materiale textile, care au fost achiziţionate din piaţa de profil din Polonia, fără documente legale. Au fost introduse în producţie, iar producţia s-a realizat tot fără documente legale şi au fost valorificate prin intermediul unor site-uri create de membrii grupării”, a declarat Alexandru Enachescu, director adjunct al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice.

Pentru sustragerea de la realizarea unor eventuale controale ale autorităţilor fiscale şi judiciare, dar şi pentru  disimularea adevăratei provenienţe a materiilor prime şi a veniturilor ilicite obţinute din activităţile evazioniste, membrii grupării ar fi acţionat în numele unor societăţi comerciale de tip fantomă. Prin intermediul acestora, folosind  transferuri succesive, ar fi reuşit să-si însuşească banii proveniţi din activitatea infracţională.

Gruparea în cauză a acţionat în perioada 2016 - 2020, realizând activitatea infracţională prin intermediul a 27 de societăţi comerciale, în numele cărora se comercializau articole vestimentare în mediul online, care se livrau prin intermediul firmelor de curierat cu plata ramburs. Ulterior, sumele astfel încasate erau transferate succesiv şi retrase în numerar de la bancomatele unor unităţi bancare şi însuşite de membrii grupării.

”Cu ajutorul societăţilor de curierat au fost valorificate pe piaţa din România, preţul obţinut pe aceste produse fiind achitat în numerar prin sistem ramburs. Aceste firme erau deţinute de o grupare de cetăţeni arabi, fiind sprijiniţi şi de cetăţeni români. În vârful piramidei, gruparea era coordonată de cetăţeni arabi”, a precizat Alexandru Enăchescu.

În cel de-al doilea dosar în care poliţiştii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice au efectuat 14 percheziţii există suspiciunea rezonabilă că, în perioada 2019-2020, mai multe persoane au pus în aplicare un mecanism evazionist, în scopul obţinerii de avantaje de natură fiscală (TVA şi impozit pe profit datorate statului), prin comiterea infracţiunilor de evaziune fiscală, în cadrul activităţii de „import-cargo” derulată de prin intermediul a 7 societăţi comerciale.  

Activitatea infracţională a constat în derularea unui circuit de tranzacţii comerciale fictive cu articole de îmbrăcăminte, textile, încălţăminte, jucării şi articole de uz casnic, de provenienţă din import (Turcia şi China), la comanda unor clienţi/beneficiari reali din România.

Bunurile erau transportate în regim de grupaj/cargo (mai multe colete pentru diverşi beneficiari, în acelaşi transport), pe rutele Turcia – România, respectiv China – România (Portul Constanţa) şi valorificate în final fără întocmirea de documente fiscale sau prin întocmirea acestora fără conţinut real privind valoarea de vânzare şi cumpărătorul efectiv.

”Astfel, pe fondul cererilor de mărfuri din import (Turcia şi China) formulate de către clienţii/beneficiarii finali care activau în mod real în diverse centre comerciale din România, dar care nu optau sau nu deţineau capacitatea financiară şi logistică de a efectua importul în mod direct, societăţile comerciale importatoare, controlate membrii grupării,  s-ar fi interpus a fi furnizori pentru respectivii clienţi. În perioada ianuarie – octombrie 2019, prin intermediul celor 7 societăţi comerciale au fost efectuate 82 de importuri, cu o valoare declarată în vamă în sumă totală de 12.577.721 lei (2.977.067 USD)”, conform IGPR.

Concomitent cu întreruperea activităţii de import prin intermediul acestor societăţi comerciale, persoanele care coordonau în fapt societăţile ar fi conceput şi pus în aplicare un nou mod de operare, prin intermediul căruia mărfurile de import, origine Turcia, erau introduse în ţară şi livrate beneficiarilor.

Astfel, a fost creat un circuit scriptic, fictiv, al documentelor pe ruta Turcia – Bulgaria – România – Ungaria – România – Bulgaria. În final, bunurile care se aflau  în  tranzit vamal sau intracomunitar în România erau descărcate ilegal în ţară şi livrate fără documente de provenienţă clienţilor/beneficiarilor care le comandaseră.

”Este vorba de achiziţii de materiale textile, de pantofi, de jucării şi alte bunuri de larg consum. Achiziţia era efectuată de pe piaţa din China sau din Turcia. În general, achiziţiile se făceau pe bază de comenzi date de clientul care ulterior valorifica această marfă în piaţă. Schema infracţională consta în aceea că erau efectuate importuri din cele două ţări menţionate anterior din spaţiul extracomunitar, în numele unor societăţi care se aflau pe teritoriul Bulgariei sau pe teritoriul Ungariei. Erau efectuate livrări intracomunitare după efectuarea importurilor în aceste două ţări. Documentar, marfa arăta ca ajunge la destinaţie în aceste două ţări, dar în realitate, marfa era transportată în tranzit prin România. În fapt, aceasta rămânea la beneficiarii finali, care ulterior o comercializau pe piaţa din România. Firmele fantomă erau folosite ulterior de către clienţii finali din România, care o valorificau pe piaţă pentru a descărca stocurile de marfă care erau achiziţionate la negru. După ce colectau sumele obţinute ca urmare a vânzării acestor produse, inclusiv prin mediul online, banii erau viraţi în conturile unor societăţi de tip fantomă, după care erau retraşi în numerar din bancomate tot de către persoane specializate care aveau rol în acest scop”, susţine directorul adjunct al Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice. 

Până în prezent, au fost identificate 20 de astfel de transporturi. Prejudiciul estimat în cauză este de 3.000.000 de euro.

Cele două grupări utilizau aceeaşi bază logistică de societăţi cu un comportament de tip fantomă.

Acţiunea, coordonată de Direcţia de Investigare a Criminalităţii Economice, a fost realizată cu sprijinul poliţiştilor specializaţi în investigarea criminalităţii economice din cadrul D.G.P.M.B., I.P.J. Ilfov, I.PJ. Ialomiţa, I.P.J. Dolj, I.P.J. Vâlcea, I.P.J. Cluj, specialişti criminalişti din cadrul Institutului Naţional de Criminalistică, luptători S.I.A.S., precum şi inspectori din cadrul Direcţiei Generale Antifraudă Fiscală şi jandarmi din cadrul Brigăzii Speciale de Intervenţie a Jandarmeriei.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările