Veniturile faraonice ale judecătorilor care au „răsucit“ legile României

Veniturile faraonice ale judecătorilor care au „răsucit“ legile României

Curtea Constituţională Foto Inquam Photos / Octav Ganea (Arhiva)

Cu salarii lunare ce ajung la aproape 25.000 de lei, la care se adaugă pensii şi alte indemnizaţii, majoritatea judecătorilor Curţii Constituţionale au declarat venituri fabuloase pentru oamenii de rând. Aceste recompense băneşti mai mult decât generoase pentru o „castă“ ridică semne de întrebare justificate în contextul încrederii scăzute a societăţii faţă de CCR, generată de deciziile controversate din ultimii doi ani.

De exemplu, judecătorul CCR Marian Enache, numit în 2016 de parlamentarii PSD-UNPR-ALDE, este liderul la venituri, el încasând nu mai puţin de 812.982 lei anul trecut, ceea ce înseamnă un venit lunar de 67.748 lei, sau circa 15.500 de euro pe lună. Astfel, pe lângă salariul de judecător CCR de 297.000 de lei, acesta a încasat o pensie de avocat de 23.412 lei, o altă pensie de 321.476 lei şi o indemnizaţie de fost parlamentar de 91.476 lei, la care se adaugă o altă indemnizaţie de revoluţionar de 11.904 lei. La aceste venituri s-au adăugat alţi 67.714 lei, reprezentând diferenţe încasate la pensie. În declaraţia de avere, acesta are trecute patru terenuri în comuna Gorgota din judeţul Prahova, ce totalizează peste 7.000 de mp, dar şi un cont de economii de 187.000 de euro. Potrivit declaraţiei de avere, acesta nu deţine un autoturism, sau valoarea acestuia este de sub 3.000 de euro.

De profesie avocat, Marian Enache are şi certificat de revoluţionar, deşi Revoluţia din Decembrie 1989 l-a prins în Vaslui, acolo unde nu s-au tras focuri de armă. Potrivit Ziare.com, el a fost printre primii vasluieni care au intrat în biroul prim-secretarului PCR local, însă după fuga cuplului Ceauşescu. Ulterior, acesta a devenit membru al Parlamentului, fiind ales pe listele FSN, ajungând consilier prezidenţial pe probleme juridice şi ambasador în Moldova. De-a lungul carierei politice, el a avut trei mandate de parlamentar şi a fost membru în cinci partide politice: FSN, PDSR ApR, PC şi UNPR.

Salarii, pensii şi indemnizaţii: venituri de sute de milioane


Preşedintele Curţii, Valer Dorneanu, numit judecător în anul 2013 după două mandate de deputat din partea PSD, a declarat venituri de 749.305 lei. Fost procuror în Capitală (1967- 1974), acesta a încasat anul trecut suma de 289.159 lei reprezentând salariul de judecător şi indemnizaţia de preşedinte, 50.852 lei indemnizaţia de profesor, 322.220 lei pensie şi alţi 74.424 lei, indemnizaţie de fost parlamentar. La acestea s-au adăugat alţi 12.650 de lei, reprezentând diferenţe salariale. În total, acesta a câştigat 62.442 lei lunar, sau aproximativ 13.700 de euro. Acesta conduce un autoturism Nissan Qashqai, fabricat în anul 2014.

La fel, judecătoarea Mona Pivniceru, fost ministru al Justiţiei în 2012 înainte de a fi numită la CCR în 2013, a declarat venituri de 702.542 lei pentru anul trecut, ceea ce înseamnă un venit lunar de 58.545 lei. Pe lângă salariul de 283.956 lei şi pensia de 384.650 lei, aceasta a mai încasat alţi 21.240 lei de la Editura Hamangiu, reprezentând drepturi de autor.

Venituri considerabile are şi fosta şefă a Curţii Supreme, Livia Stanciu. La salariul de judecător de 283.956 lei, anul trecut s-au adăugat 454.716 lei, pensii şi restanţe salariale, 19.223 lei, restanţe salariale de la ÎCCJ, dar şi 27.014 lei din activitatea didactică la Institutul Naţional al Magistraturii, rezultând un total de 787.818 lei, sau circa 14.500 de euro pe lună. Venituri similare au şi fostul şef DNA, Daniel Morar, ce a declarat 653.980 lei, judecătorul Attila Varga, fost deputat UDMR în şase legislaturi - 423.905 lei, dar şi fostul procuror adjunct al Inspecţiei Judiciare, Gheorghe Stan, numit în iunie judecător, şi care a declarat venituri de 407.907 lei.
Fostul judecător de la Curtea de Apel Constanţa, Cristian Deliorga, numit în această vară la CCR cu susţinerea coaliţiei PSD-ALDE, a ales să se pensioneze din magistratură, ceea ce înseamnă că pe lângă salariul de judecător va încasa şi o pensie de peste 20.000 de lei pe lună.

Judecătoarea Simina Tănăsescu, numită de asemenea, în această vară, judecător CCR după ce a ocupat funcţia de consilier prezidenţial, a declarat venituri de  244.583 lei. Profesor universitar la Universitatea Bucureşti şi formator la Institutul Naţional al Magistraturii, Tănăsescu a căştigat 81.273 lei, salariu de consilier prezidenţial, 147.914 lei, salariu de profesor universitar şi alţi 12.594 lei, salariu de formator la INM.

O castă pentru fripturişti


„În primul rând, sunt de acord că aceşti oameni trebuie să fie bine plătiţi, însă trebuie să fie la un nivel rezonabil pentru această ţară. Apoi, în cazul CCR, avem o instituţie ce trebuie regândită, în contextul în care aceşti ultimi ani nu ne-au arătat că instituţia poate fi independentă de influenţele politicului. Dacă acest salariu şi mandatul de nouă ani ar fi trebuit să-i protejeze pe judecători de ingerinţele politicului, acest lucru nu pare să fi reuşit. Ultimii ani au ştirbit din imaginea unei instituţii independente, Curtea pierzând mult la ceea ce înseamnă încrederea populaţiei. Este un lucru grav, mai ales când vorbim de o instituţie ale cărei decizii nu pot fi corectate. Încrederea publicului este vitală mai ales atunci când deciziile trebuie să se bucure de un grad mare de acceptare“, atrage atenţia Elena Calistru, preşedintele organizaţiei Funky Citizens.

La rândul lui, analistul politic Stelian Tănase susţine că sumele încasate de cei nouă judecători ai Curţii Constituţionale nu reprezintă doar un exemplu de injustiţie socială, dar şi o dovadă a faptului că magistratura reprezintă un puternic grup de interese. „Aceste sume nu sunt raţionale. Cineva care are câteva sute de lei pensie nici nu-şi poate reprezenta ce înseamnă să ai o pensie de 30.000 lei. Nu este doar o injustiţie socială, dar vorbim de diferenţe ce sunt devastatoare pentru o societate. Societatea noastră nu poate funcţiona sănătos cu astfel de dezechilibre. Ele creează ideea unei caste privilegiate, în faţa căreia noi restul suntem doar cetăţeni de categoria a doua. Justiţia nu poate funcţiona din poziţia unei caste de privilegiaţi, iar în acest moment vorbim de unul dintre cele mai puternice grupuri de interese, pentru că toţi stau la uşa justiţiei cu căciula în mână. Altfel, aceste beneficii enorme nu au atras marii jurişti, aşa cum s-a sperat, ci şi pe foştii nomenclaturişti, actuali fripturişti care şi-au găsit un post călduţ şi de unde sunt gata întotdeauna să mulţumească pentru favorul primit“, este de părere Stelian Tănase.

Beneficiile financiare adiacente funcţiei de judecător la CCR vin în contextul în care instituţia a jucat, mai ales în ultimii ani, un rol crucial şi pe scena politică. „Importanţa Curţii Constituţionale în construcţia instituţională a statului nostru este una de amploare. Faptul că în ultimii ani am putut sesiza o influenţă politică clară, dincolo de discuţia dacă este bine sau rău acest lucru, înseamnă că miza unui judecător la Curte a devenit una esenţială pentru partidele politice. În acest context, «politica de cadre» a partidelor nu poate ignora această instituţie, unde dincolo de aspectele individuale, însemnătatea politică a făcut aceste funcţii deosebit de importante“, este de părere analistul Adi Zăbavă.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: