Valuta, iodul şi benzina – o posibilă explicaţie psihologică a luatului razna

FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

În ultimele zile, mai ales în paralel cu conflictul din Ucraina, mulţi români au manifestat comportamente aparent bizare: mulţi şi-au pregătit rucsacul de urgenţă, alţii au cumpărat cât mai multă valută; unii au descoperit brusc importanţa paşaportului biometric sau au făcut stocuri de pastile cu iod; ieri au luat cu asalt benzinăriile. Explicaţiile pentru acestea converg spre o posibilă singură explicaţie.

Înainte de a încerca o lămurire unitară a comportamentelor aparent ciudate ale multor români din aceste zile, trebuie să facem o încadrare în context: în ultimii doi ani cele mai multe ţări ale lumii s-au confruntat cu cea mai puternică pandemie din ultimii 100 de ani. Implicaţiile psihologice ale pandemiei COVID 19 asupra oamenilor au fost (şi în continuare încă mai sunt!) studiate şi inventariate de către oamenii de ştiinţă. Printre efectele pandemiei se numără o creştere alarmantă a numărului de oameni care suferă de comportamente alimentare compulsive, tulburări de somn, depresie şi anxietate. Este şi normal fiindcă pandemia a presupus un grad foarte înalt de incertitudine (virusul era relativ nou, cu efecte grave aleatorii asupra multor oameni), grijă pentru sănătate (o teamă fundamentală a speciei noastre), restricţii (izolare la domiciliu, lipsa interacţiunilor şi a evenimentelor culturale). Toate acestea au produs o „pătură” generoasă de stres (continuu) pentru cei mai mulţi dintre semenii noştri.

Românii nu au fost cruţaţi de aceste trăiri puternic negative. Un studiu („Impactul COVID 19 asupra muncii şi viitorului profesional”) realizat de psihologi ai Şcolii Doctorale de Psihologie de la Iaşi (Univ. Al.I.Cuza) – printre care mă număr -,  coordonaţi de prof.univ.dr. Ticu Constantin, a arătat că românii au fost foarte optimişti la începutul pandemiei, considerând că în 6 luni (până la maxim un an) „lucrurile vor reveni la normal”. Reluarea studiului la 9 luni după începerea pandemiei a arătat că răbdarea românilor faţă de revenirea la normal urma să scadă dramatic. Lucru care s-a şi întâmplat, dovadă fiind „marea relaxare” din vara anului 2021, urmată de cel mai dur val pandemic de până atunci. Toată această incertitudine legată de boală, combinată cu aşteptările ferme şi optimiste (dar neîmplinite!) au creat şi mai mult stres în rândul românilor.

Se ştie foarte bine nu doar în psihologie, dar şi în simţul comun, faptul că stresul prelungit provoacă o creştere a sensibilităţii la stimulii înconjurători. Un om stresat se va speria mai repede, va reacţiona mai puternic şi va resimţi mult mai dur situaţiile negative din jurul lui.

După ani de frică pentru sănătatea proprie şi a celor dragi, oamenii îşi doresc o proiecţie pozitivă asupra viitorului lor: să prospere, să construiască o casă (a se vedea boom-ul imobiliar!), să călătorească. Practic, să se bucure de viaţă. Iminenta stingere a pandemiei a potenţat aceste aşteptări! De aceea, izbucnirea bruscă şi absurdă a războiului în Ucraina a contrastat brutal cu aşteptările de linişte şi libertate ale majorităţii românilor. Lăsând la o parte pe cei care refuză să creadă existenţa acestui conflict (fie din raţiuni ideologice sau de apartenenţă, fie din cauza stresului prea mare pe care nu îl pot procesa – politica struţului), marea majoritate a românilor a resimţit o revenire a stresului provocat de data aceasta din cauza războiului.

Ajungem astfel, după această lungă paranteză, la posibila cauză comună a comportamentelor bizare ale românilor despre care vorbeam la începutul acestui articol: FRICA. Mai precis, frica de a pierde (sănătatea, viaţa, pe cei dragi sau chiar obiecte – maşina, casa etc.).

Frica de a nu pierde din nou (după restricţiile din pandemie) a unui stil de viaţă în mare parte liniştit şi stabil îi face pe români să reacţioneze exagerat. În primele două-trei zile de la invazia Ucrainei, foarte multă lume vorbea despre ce să împacheteze în „rucsacul de urgenţă” pentru a putea părăsi extrem de rapid locuinţa, oraşul, chiar ţara în eventualitatea invaziei ruse în România. A urmat transformarea tuturor rezervelor financiare din familie în euro şi dolari, fapt ce a produs creşterea cursului (a crescut cererea!) care, la rândul ei, a confirmat românilor că este o problemă cu valuta şi i-a făcut să cumpere mai abitir! Acesta este o ilustrare perfectă a bias-ului de confirmare adică avem tendinţa eronată de a crede cu fermitate doar informaţiile care ne confirmă prima părere iniţială, indiferent de cine şi ce o contrazice.

Apoi, ştirea că autorităţile ungare verifică (sau chiar opresc) pe refugiaţii ucraineni care nu au paşapoarte biometrice a provocat a doua zi supra-aglomerarea Serviciilor Paşapoarte. Buluceala este complet nejustificată dacă avem în vedere că nu este sezon de vacanţe, iar în UE românii pot călători cu buletinul. (Aceasta este frica de a nu rămâne blocat pe undeva la graniţă)

Ştirea că ruşii au bombardat, atacat şi ocupat centrala de la Cernobîl a provocat instantaneu criza pastilelor cu iod. Nu a contat faptul că Agenţia Internaţională pentru Energie Atomică şi chiar specialiştii români au ieşit public şi au explicat că nu sunt motive de îngrijorare; nu a contat nici faptul că medicii au strigat în gura mare că iodul nu se ia preventiv fiindcă are efecte devastatoare asupra tiroidei dacă se administrează în exces şi fără motiv. Până nu a ieşit Premierul Ciucă şi a zis că suplimentăm producţia (sic!) de pastile cu iod, românii nu s-au calmat. (Frica pentru sănătate)

Ultima nebunie s-a petrecut în aceste zile când, probabil de la o tentativă de a specula creşterea aşteptată a preţului la carburanţi, o benzinărie (una singură!) a afişat un preţ de 11 lei pentru un litru de benzină 95. De aici şi frica de a nu rămâne fără carburant sau frica de a nu pierde şansa unui plin mai ieftin. Buluceala panicardă de cozi kilometrice la pompe a determinat benzinăriile să crească preţurile pe loc, de la un minut la altul. Dacă tot este „cerere” atât de mare, măcar să fie şi profit!

În psihologie se vorbeşte despre „aversiunea faţă de pierdere” (loss aversion) cu referire la un concept important asociat Teoriei perspectivei (Prospect Theory – Kahneman şi Tversky, 1979) care descrie cum decid oamenii între două alternative care implică riscul şi incertitudinea. Aversiunea faţă de pierdere spune că oamenii resimt emoţional negativ de două ori mai puternic pierderea a ceva, decât plăcerea unui câştig similar. Adică, suferim de două ori mai mult dacă pierdem 100 de Euro decât dacă avem posibilitatea să câştigăm aceeaşi sumă. De aceea, oamenii au tendinţa de a risca (sau chiar de a se comporta necinstit - Schindler & Pfattheicher, 2016) doar pentru a evita o pierdere. Astfel se explică haosul din benzinării şi chiar agresiunile faţă de semeni pentru a ajunge mai repede la pompă.

Rezumând, românii se comportă aberant fiindcă am trecut cu toţii printr-o perioadă foarte stresantă şi continuă. Aversiunea faţă de pierdere explică îmbulzeala de la benzinării. Mai mult, frica de a pierde un stil pozitiv de viaţă duce la comportamente iraţionale, chiar contra propriei sănătăţi (vezi iodul!).

Personal, cred că trăim atât de intens „frica de a pierde” fiindcă am început să avem.