Sesizarea lui Kovesi la CEDO, admisă în principiu

Sesizarea lui Kovesi la CEDO, admisă în principiu

Laura Codruta Kovesi FOTO Mediafax

Sesizarea la CEDO formulată de fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi, în care contestă modul în care a fost revocată din funcţie, a trecut rapid de procedura de filtru, ceea ce înseamnă că este în principiu admisibilă şi că începe judecata pe fond.

Ştiri pe aceeaşi temă

Surse specializate pe cazuistică CEDO au declarat pentru Ziare.com că rapiditatea cu care a trecut de acest prim filtru sesizarea lui Kovesi, depusă acum nici o lună, arată ca instituţia europeană tratează foarte serios aceasta cauză.

"Procedura în faţă Curţii este următoarea: reclamatul depune o plângere, plângerea e înregistrată şi trece printr-un filtraj. În acest filtraj practic 90% dintre cauze cad. Reclamantul primeşte răspunsul 'plângerea dvs. a fost declarată inadmisibilă'. Noi suntem în faza în care am depăşit acest filtraj. S-a considerat că plângerea îndeplineşte acele criterii de admisibilitate. 

Acum urmează să treacă spre un complet de judecători care să identifice acele încălcări ale Convenţiei, se va redacta un set de întrebări pentru Guvern, se va comunica plângerea, şi Guvernul va avea un termen să răspundă atât la plângerea reclamantei, cât şi la acele întrebări, pe ce va comunica CEDO că există probleme de încălcare a Convenţiei. După ce această procedura va fi şi ea îndeplinită, în sensul că Guvernul va răspunde, reclamantei i se va trimite răspunsul Guvernului, va avea şi ea la dispoziţie un termen să îşi facă apărarea, să răspundă la apărarea Guvernului, şi în acel moment poate să menţioneze şi despăgubirile pe care le solicită că urmare a încălcării Convenţiei Europene. După ce ambele părţi au epuizat această procedura scrisă, se va închide dosarul şi de o parte şi de altă, urmând Curtea să ia o hotărâre în acest sens: de violare sau neviolare a Convenţiei", a declarat pentru Ziare.com, Nicoleta Popescu, avocatul Laurei Codruţa Kovesi.
 
Fostul procuror-şef DNA a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA. Ea susţine că nu a avut calitatea de parte în conflictul constituţional soluţionat la CCR, că instanţa constituţională a hotărât revocarea sa, dar că nu a fost citată, nici n-a avut posibilitatea de a se apăra. Kovesi mai arată că decizia CCR nu a putut fi contestată şi că, în consecinţă, nu i-au fost respectate garanţiile unui proces echitabil.
 
“Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce priveşte revocarea din funcţia de procuror şef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunţată de Curtea Constituţională.
 
Motivele pe care le-am invocat în acţiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituţională a hotărât revocarea din funcţie, deşi, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluţionat de instanţa constituţională, nu am fost citată în faţa Curţii Constituţionale şi nu am avut posibilitatea de a avea cel puţin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea.
 
Decizia Curţii Constituţionale nu a putut fi contestată, inexistenţa unei căi de atac fiind stabilită de însăşi motivarea Deciziei Curţii Constituţionale. Astfel, am reclamat şi faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva Deciziei Curţii Constituţionale nr. 358 din 30 mai 2018.
 
În procedura în care Curtea Constituţională a emis Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 nu au fost respectate garanţiile unui proces echitabil, sub aspectul accesului la un tribunal, având în vedere că nu există în dreptul intern „un recurs efectiv”, un temei de drept şi o procedură internă bazată pe criterii obiective care să îmi ofere dreptul la o contestaţie privitoare la drepturile şi obligaţiile cu caracter civil referitoare la măsurile disciplinare dispuse de ministrul justiţiei şi decise de Curtea Constituţională printr-o decizie definitivă, fără cale de atac ”, a explicat atunci Laura Codruţa Kovesi temeiurile plângerii formulate, pentru publicaţia G4Media.ro.

În 30 mai, Curtea Constituţională a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între ministrul Justiţiei şi preşedintele Klaus Iohannis, generat de refuzul şefului statului de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

CCR a stabilit că, pentru soluţionarea acestui conflict, preşedintele urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al DNA.
 
Pe 9 iulie 2018t, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: