Senatorii, pudici, au respins propunerea prin care „Educaţia sexuală” trebuia să devină materie obligatorie

Senatorii, pudici, au respins propunerea prin care „Educaţia sexuală” trebuia să devină materie obligatorie

"Educaţie pentru sănătate" este materie opţională de mai bine de 10 ani    FOTO: Mediafax

Senatorii au votat împotriva transformării disciplinei "Educaţie pentru sănătate" din materie opţională, în materie obligatorie. Asta după ce deputaţii dăduseră aviz pozitiv. Fostul ministru al Educaţiei în mandatul căruia a fost introdus acest opţional, senatorul Ecaterina Andronescu, a explicat pentru "Adevărul" că propunerea legislativă a doctorului Tudor Ciuhodaru (senator PP-DD) nu avea nicio şansă să primească un vot pozitiv.

 

Disciplina "Educaţie pentru sănătate", oră la care elevii ar fi învăţat despre viaţa sexuală, efectele consumului de droguri, igienă personală şi despre cum să prevină unele boli grave nu va fi materie obligatorie. Asta pentru că, deşi a avut aviz pozitiv de la deputaţi, senatorii au votat împotriva transformării acestei discipline din materie opţională, în materie obligatorie. Fostul ministru al Educaţiei, în mandatul căruia a fost introdus acest opţional, senatorul Ecaterina Andronescu, spune că propunerea legislativă a doctorului Tudor Ciuhodaru (senator PP-DD) nu avea nicio şansă să primească un vot pozitiv.

"Schimbările de curriculum se fac de către Ministerul Educaţiei prin Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), ai cărui experţi realizează curricula şi programele şcolare. Dacă s-ar fi votat pozitiv ca o materie să fie introdusă în şcoli prin lege, s-ar fi creat un precedent şi s-ar putea interveni oricând în acest sens", susţine Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru Învăţământ de la Senat.

La rândul său, senatorul Timotei Stuparu, membru al aceleiaşi comisii, a explicat că s-a votat negativ în primul rând fiindcă raportul comisiei de învăţământ a fost negativ. De asemenea, spune el, o materie în plus în trunchiul comun ar fi supraîncărcat programa. "Săptămâna trecută, din cele 48 de puncte de pe ordinea de zi din plen, 20 de puncte vizau modificări aduse Legii Educaţiei. Cred că soluţia va trebui să fie modificarea Legii Educaţiei, să luăm legea şi să o analizăm punct cu punct. În ceea ce priveşte curricula, aceasta se poate modifica prin ordin de ministru, dacă ar fi trecut propunerea legislativă, ar fi fost o supralegiferare", a explicat senatorul.

Curriculă nouă pentru gimnaziu şi liceu

Potrivit metodologiei care reglementează elaborarea de curricule naţionale, acestea sunt realizate de către o comisie formată din experţi de la Ministerul Educaţiei, Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE), reprezentanţi ai altor organisme abilitate ale Ministerului Educaţiei şi de alţi specialişti din domeniul educaţiei şi formării profesionale.

Directorul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, expertul Ciprian Fartuşnic, a explicat pentru "Adevărul" că introducerea în trunchiul comun a opţionalului "Educaţie pentru sănătate" ar încărca programa, în condiţiile în care aceasta ar trebui simplificată. "Sunt discipline din trunchiul comun unde se predau aspecte ce ţin de educaţia pentru sănătate cum ar fi fizica, biologia sau orele de dirigenţie", a spus Fartuşnic, care a adăugat că educaţia pentru sănătate este foarte importantă şi că există sub formă de opţional. Dacă această disciplină va ajunge sau nu în trunchiul comun rămâne de văzut, iar răspunsul l-am putea avea chiar până la sfârşitul acestei veri, având în vedere că în prezent se realizează noile planuri cadru pentru gimnaziu şi liceu, care vor fi anunţate cel mai probabil în iulie-august, spune Fartuşnic.

Poziţia Guvernului

În ceea ce priveşte poziţia oficială a Guvernului, executivul a respins propunerea legislativă a doctorului Ciuhodaru motivând că prevederile acesteia vizează conţinutul planurilor cadru de învăţământ care se aprobă prin ordin de ministru. "Aşadar, planurile cadru de învăţământ nu fac obiectul normelor primare stabilite prin Legea Educaţiei, deoarece la stabilirea disciplinelor şcolare care compun planul de învăţământ se ţine cont de nevoile specifice dezvoltării personale, de nevoile pieţei forţei de muncă şi ale fiecărei comunităţi. Astfel, adaptarea planului cadru la aceste nevoi conduce la necesitatea reglementării acestuia la nivel de normă subsecventă legii", se arată în motivarea Guvernului, la care executivul mai aminteşte că "Educaţia pentru sănătate" există deja din 2004 ca disciplină opţională.

Contactat de "Adevărul", secretarul de stat din preuniversitar din cadrul Ministerului Educaţiei, Vasile Şalaru, a spus că în opinia sa personală, "Educaţia pentru sănătate" nu trebuie să facă parte din trunchiul comun, ci să rămână un opţional, ca să nu se încarce programa şcolară. "Curricula cere foarte mult lucruri de la elevi şi nu toate sunt în concordanţă cu ceea ce cere societatea astăzi. «Educaţia pentru sănătate» se face în familie, o fac învăţătorii şi profesorii la şcoală, se face la orele de consiliere, de asemenea, în perioada Săptămânii Şcoala Altfel, se pot organiza vizite la unităţi sanitare. La disciplina «Ştiinţe» de la clasele a XI-a şi a XII-a la profilul uman se predau astfel de cunoştinţe la nivel ridicat, ca pentru adulţi", a spus Şalaru. Oficialul din minister care se ocupă de elaborarea curriculei, Liliana Preoteasa, nu a putut fi contactată pentru a-şi da un punct de vedere.

Expert Educaţie: "Senatorilor le este teamă de Patriarhie"

Expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu spune că, în realitate, senatorilor le-a fost frică de reacţia Patriarhiei. "Le este teamă să implementeze o astfel de lege fiindcă s-ar pune în opoziţie cu Biserica Ortodoxă Română (BOR) şi cu organizaţiile religioase. Dacă exista voinţă politică, se găsea o soluţie, însă costurile electorale ar fi prea mari", a spus Apăteanu.

La rândul său, psihologul Mihai Copăceanu spune că "încărcarea programei cu încă o materie obligatorie nu este o scuză" şi că oficialii nu îşi dau seama cât de importantă este Educaţia pentru sănătate. "Educaţia sexuală este cea mai importantă bază în dezvoltarea adolescenţilor, deseori nu au cu cine vorbi în familie despre lucrurile acestea şi informaţia ar putea să o găsească în mediul şcolar, dar nu este înntotdeauna cazul. Adolescenţilor le este ruşine să vorbească cu părinţii lor despre schimbările prin care trec. Un adolescent care nu a primit o minimă educaţie sexuală va ajunge să se căsătorească peste 4-5 ani şi nu va şti că trebuie să meargă cu soţia la ginecolog, spre exemplu. De asemenea, educaţie sexuală înseamnă şi educaţie emoţională, psihologică, o pregătire minimă pentru înţelegerea acestui aspect esenţial din viaţa noastră şi pe care nu-l poţi nega", atrage atenţia Copăceanu.

De ce ar trebui să fie obligatorie "Educaţia pentru sănătate"

Proiectul de lege care ar fi făcut "Educaţia pentru sănătate" materie obligatorie la şcoală a fost iniţiat de către senatorul Tudor Ciuhodaru, medic de profesie. La această materie elevii ar fi învăţat despre viaţa sexuală, efectele consumului de droguri, igienă personală şi despre cum să prevină unele boli grave.

În expunerea de motive, el a susţinut că nevoia obligativităţii unei astfel de materii reiese din faptul că România este pe primul loc în Europa la mortalitate cauzată de întreruperi de sarcină, la avorturi primitive, la bolnavii de hepatita B şi C, la bolnavii de tuberculoză, la cancerul de col uterin, la incidenţa bolilor cardio-vasculare şi suntem pe ultimul loc la donatori de organe şi la prevenirea gripei. Tot în motivaţie se arată că toate aceste afecţiuni sunt cauzate de factori care se pot corecta printr-o educaţie corespunzătoare. Este vorba de fumat, alimentaţie nesănătoasă, sedentarism, obezitate şi relaţii sexuale neprotejate.

„Sunt în continuare în creştere comportamentele de risc la tineri precum consumul de alcool şi droguri reflectate în creşterea absenteismului, abandonului şcolar şi a delinc-venţei juvenile. Educaţia necorespunzătoare în domeniul sănătăţii reproducerii a dus la creşterea comportamentelor sexuale de risc legate de vârsta începerii vieţii sexuale, lipsa mijloacelor de protecţie la sex cu parteneri multipli tradusă prin creşterea numărului de mame minore“, se mai precizează în motivare.

Românii, ruşinaţi de sex

Experţii au salutat iniţiativa spunând că România este cu mult în urma ţărilor occidentale la acest capitol şi că motivul pentru care am ajuns astfel este fiindcă atât profesorilor, cât şi părinţilor le este jenă să vorbească despre viaţa sexuală şi despre prevenirea bolilor cu copiii lor.

„Sexul este un subiect tabu în România şi oamenii cred că dacă le vorbim despre asta copiilor nu facem decât să-i încurajăm să-şi înceapă viaţa sexuală. Părinţii refuză să le vorbească despre sexualitate fiindcă le este greu să recunoască faptul că un adolescent are nevoi sexuale. De asemenea, nici profesorii nu au pregătirea necesară şi limbajul adecvat. Nu există toleranţă în gândire vizavi de acest aspect şi biserica are o foarte mare contribuţie în acest sens. E o îndobitocire să nu le spui adolescenţilor ce înseamnă lucrurile acestea, ce înseamnă igiena intimă. Spre exemplu, copiilor le este ruşine să spună dacă au o infecţie a pielii şi nu ajung la doctor din cauza asta“, a explicat psihologul Mihai Copăceanu.

El a mai subliniat că în zilele noastre, unii copii îşi încep viaţa sexuală în jurul vârstei de 14 ani şi, fiind curioşi, se hrănesc cu mituri şi idei false astfel că la maturitate ajung să aibă lacune de educaţie sexuală. „În societatea românească e o pudoare şi o ruşine să vorbeşti despre lucrurile fireşti. Copiii sunt frustraţi că nu au cu cine să vorbească şi apelează la anturaj, la copiii mai mari“, a explicat psihologul.

Colegiul „Spiru Haret“, cu un pas în faţă

„Educaţia pentru sănătate” este momentan materie opţională, însă nu toate şcolile o aleg în curriculum. Spre exemplu, la Colegiul Naţional „Spiru Haret“, există chiar grupe de prim ajutor iar „Educaţia pentru sănătate” se predă de câţiva ani de către profesorii de biologie care le vorbesc elevilor atât despre educaţia sexuală, cât şi despre cum se acordă primul ajutor sau recunoaşterea simptomelor diverselor boli.

Cum e în alte ţări

În Finlanda, educaţia pentru sănătate este inclusă în orele de biologie la clasele primare, iar mai târziu se predă separat ca Educaţie pentru sănătate. În Franţa, Educaţia sexuală se predă în şcoli din 1973, iar unităţile de învăţământ le dau adolescenţilor prezervative încă din clasele a VIII-a şi a IX-a. În Germania, educaţia pentru sănătate este obligatorie din 1992, fiind iniţial introdusă în şcoli în 1970. Şi în Marea Britanie, educaţia pentru sănătate se predă obligatoriu în toate şcolile, aminteşte psihologul Mihai Copăceanu, care a studiat la universitate acolo. În alte părţi ale lumii, precum India sau ţările africane, educaţia pentru sănătate se concentrează mult pe prevenţia infectării cu virusul HIV.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările