Secţia Specială, în faţa judecătorilor europeni. La CJUE încep procesele deschise de magistraţii români
0
La Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) încep, luni, primele procese deschise de instanţele din România cu privire la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). Magistraţii români au cerut forului european să se pronunţe cu privire la respectarea legislaţiei europene, dar şi cu privire la obligativitatea respectării recomandărilor din Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV).
Luni, de la ora 14:30, încep pledoariile finale la Luxemburg. Procesul continuă şi marţi, de la ora 9:00. Instanţa din Luxemburg a reunit şase dosare într-un singur caz, denumit "Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi alţii".
Instanţa europeană trebuie să dea mai multe decizii importante pentru Justiţia din România privind: natură juridică a Mecanismului de cooperare şi de verificare (MCV) instituit de Comisia Europeană, înfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ), cunoscută că Secţia Specială (SS), dar şi caracterul mai multor ordonanţe de urgenţă promovate de fostul ministru al Justiţiei, Tudorel Toader - cum ar fi cea prin care a fost menţinut în funcţie şeful Inspecţiei Judiciare, Lucian Netejoru.
Punctele de vedere ale autorităţilor din România vor fi susţinute de noul agent guvernamental pentru CJUE, Emilia Gane, de procurorul Horaţiu Radu (pentru Parchetul General) şi de avocatul Radu Chiriţă (pentru CSM).
Patru magistraţi români vor reprezenta asociaţiile profesionale: judecătorii Dragoş Călin şi Lucia Zaharia, co-preşedinţii asociaţiei Forumului Judecătorilor din România (FJR), procurorul Alexandra Lancranjan din partea asociaţiei Mişcarea pentru Apărarea Statului Procurorilor şi procurorul Bogdan Pirlog, preşedintele Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie.
Verdictul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene va fi dat după susţinerea pledoariilor şi după ce avocatul general va prezenta concluziile. Cel mai probabil, decizia va fi anunţată peste câteva săptămâni.
Guvernul României trebuie să răspundă la întrebările magistraţilor
Guvernul României trebuie să răspundă la 15 întrebări mari cu privire la natură ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului, la Inspecţia Judiciară, la Secţia Specială şi la răspunderea materială a judecătorilor, notează Ziare.com.
Una dintre întrebări vizează menţinerea lui Lucian Netejoru la şefia Inspecţiei Judiciare. "Consiliul Superior al Magistraturii dispunea, potrivit dreptului român, de competenţele necesare pentru numirea inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare atunci când mandatul titularului funcţiei a expirat la 30 august 2018? În special, făcând abstracţie de modificările introduse prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului nr. 77/2018, dreptul român prevede un mecanism juridic aplicabil în situaţia în care mandatul inspectorului-şef al Inspecţiei Judiciare expiră fără că un succesor să fie numit în conformitate cu articolul 67 din Legea nr. 317/2004? Este aplicabilă delegarea prevăzută de Legea nr. 303/2004?"
Mai multe întrebări vizează însă Secţia Specială
- "Care sunt motivele care au determinat guvernul român să considere necesară înfiinţarea, prin Legea nr. 207/2018 şi prin Ordonanţele de Urgenţă nr. 90/2018, 92/2018, 7/2019 şi 12/2019, în cadrul Ministerului Public român, a unei secţii speciale pentru investigarea infracţiunilor din justiţie? Care sunt motivele pentru care a fost necesară recurgerea la aceste ordonanţe de urgenţă?"
- "Care sunt competenţele de care dispune această secţie şi care este statutul sau în cadrul ierarhiei parchetelor din România? Care sunt diferenţele dintre normele de numire în funcţie prevăzute de Ordonanţă de Urgenţă nr. 90/2018 şi normele generale de numire în funcţie?"
- "În ce mod înfiinţarea unei secţii speciale care are o competenţă ratione personae în privinţa infracţiunilor comise de magistraţi oferă, astfel cum arată guvernul român în observaţiile sale scrise, garanţii suplimentare judecătorilor şi procurorilor vizaţi de anchete penale?"
Una dintre întrebări vizează modalitatea prin care Secţia Specială a încercat să preia de la DNA cazul Tel Drum-Liviu Dragnea, sub pretextul că este o plângere penală făcută împotriva unul magistrat.
- "În cazul în care se formulează o plângere penală împotriva unui judecător sau a unui procuror în cursul unei anchete referitoare la o altă persoană, dosarul privind această persoană este transferat la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie? Care sunt motivele unui astfel de transfer? Articolul 881 alineatul (2) din Legea nr. 304/2004 este singurul temei legal al unui asemenea transfer?"
Sunt obligatorii recomandările din MCV?
Pe de altă parte, CJUE a dat şi o lista mai largă de aspecte care pot fi abordate de toate părţile în pledoariile lor.
Cele mai multe aspecte vizează natură juridică a Mecanismului de cooperare şi de verificare instituit prin Decizia 2006/928, obligatorie pentru statele membre destinatare şi care prevede obiectivele de referinţă pe care trebuie să le atingă România, concretizand condiţiile enunţate în Tratatul de aderare, în conformitate cu valorile şi principiile pe care se întemeiază Uniunea prevăzute în special la articolul 2 şi la articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf din Tratatul privind Uniunea Europeană.
"Cerinţele şi recomandările care figurează în rapoartele întocmite de Comisie în temeiul articolului 2 din Decizia 2006/928 vizează atingerea obiectivelor de referinţă? în cazul unui răspuns afirmativ, este necesar să se considere că România trebuie să ţînă seama în mod corespunzător de cerinţele şi de recomandările formulate în rapoartele menţionate şi că nu poate adopta sau menţine măsuri care contravin rezultatului prevăzut de acestea sau care riscă să îl compromită?"
Se încarcă comentariile...
