Schimbări decisive în structura SRI: regionalizarea, armă împotriva baronilor

Schimbări decisive în structura SRI: regionalizarea, armă împotriva baronilor

Serviciul Român de Informaţii (SRI) a renunţat, în urmă cu ceva timp, la organizarea judeţeană a unităţilor teritoriale, înfiinţând 11 direcţii regionale de informaţii (DRI) cu competenţe legale pe zona mai multor judeţe. Concret, măsura a fost luată pe 1 septembrie, dar anunţată oficial pe 9 octombrie.

Ştiri pe aceeaşi temă

Astfel, în locul unităţilor judeţene, în prezent, există câte două direcţii regionale în Moldova şi Transilvania şi câte o direcţie în Dobrogea, Bucureşti, Muntenia, Oltenia, Centru  (Braşov) , Banat şi Maramureş.  
 
SRI susţine că acest concept de organizare a fost atent testat înainte de a fi implementat. “Soluţia reorganizării a fost validată în cadrul unui proces de testare în format pilot ce a avut loc pe parcursul anului 2018. Prezenţa şi îndeplinirea misiunilor Serviciului vor fi asigurate în continuare pe întreg teritoriul României, noul format fiind menit să ofere cadrul instituţional pentru adaptarea activităţii SRI la dinamica ameninţărilor actuale. De asemenea, un obiectiv important al reorganizării în format regional este reprezentat de optimizarea fluxurilor de informare către beneficiarii legali”, arată SRI într-un comunicat.
 
Frăţiile judeţene
 
Fost director al SRI Costin Georgescu consideră că regionalizarea activităţii serviciului de informaţii este benefică pe mai multe planuri. 
 
“În primul rând, baronii locali nu sunt prea veseli după această reorganizare pentru că, în principiu,  ei vor să aibă oamenii lor în direcţiile locale ale serviciilor ca să poată ţine totul sub controlul. Iar acest lucru nu se mai întâmplă în prezent. Practic, prin această reorganizare, conducerea SRI le-a dat o lovitură acestor baroni, a creat o armă împotriva acestor potentaţi locali. În oraşele astea mai mici toată lumea se cunoaşte cu toată lumea şi, de cele mai multe ori, se acţionează pe principiul <<nu pot să-i fac rău unuia care mi-a fost coleg de liceu sau prieten de joacă>>. Ideal ar fi să se facă pasul următor şi ca şefi de direcţii regionale să fie aduşi ofiţeri din cu totul altă zonă geografică. Atunci legăturile se vor rupe definitiv. Sigur, mai rămân legăturile ofiţerilor operativi cu factorii de decizie locali, dar eventualele disturbări ale fluxului informaţiilor vor fi minime pentru că totul va trece prin mâna şefului de direcţie regională care decide ca atare”, precizează expertul în intelligence. 
 
Flux mai rapid al informaţiilor
 
Costin Georgescu spune că acest tip de organizare seamănă cu cea a celebrului FBI. “Şi acolo există nişte unităţi regionale şi numai informaţiile de impact naţional se raportează la sediul central”, precizează expertul. 
Ideal ar fi ca şef pe o direcţie regională să fie adus un ofiţer din cu totul altă zonă geografică - Costin Georgescu, fost director  al SRI 
În plus, Costin Georgescu spune că în acest fel fluxul informativ va fi mai rapid, iar serviciul va face şi ceva economii. “Informaţiile vor ajunge în timp real la factorii de decizie din zonă pentru că nu vor mai face drumul până la Bucureşti şi înapoi. Apoi, se micşorează aparatul administrativ. De exemplu, într-o direcţie regională va exista numai un serviciu financiar, în loc de trei sau patru câte existau până acum, câte unul pentru fiecare judeţ”, a subliat fostul director al SRI. 
 
Mai puţin loc pentru jocul politic
 
La rândul lui şi expertul în politici publice Marius Ghincea consideră că reaşezarea structurii SRI are efecte benefice. “Reorganizarea elimină poziţii de conducere judeţene şi lansează o competiţie pentru rentele şi funcţiile relevante din serviciu. Practic, în loc de 42 de şefuleţi cu propriile reţele locale şi surse de rente, au mai rămas 15. Asta s-ar putea să afecteze capacitatea operaţională a serviciului pe termen scurt, dar pe termen mediu şi lung are şansele să ducă la o organizaţie mai flexibilă şi eficace, care să nu se mai mânjească aşa repede la bot în jocul politic”, a precizat Marius Ghincea.
 
Competenţele celor 11 direcţii regionale de informaţii
 
DRI Moldova Nord, cu competenţe în judeţele Iaşi (sediu principal), Botoşani, Neamţ, Suceava şi Vaslui;
DRI Moldova Sud, cu competenţe în judeţele Galaţi (sediu principal), Bacău, Brăila, Buzău şi Vrancea;
DRI Dobrogea, cu competenţe în judeţele Constanţa (sediu principal), Călăraşi, Ialomiţa şi Tulcea;
DRI Bucureşti, cu competenţe în municipiul Bucureşti (sediu principal), judeţele Ilfov şi Giurgiu;
DRI Muntenia, cu competenţe în judeţele Prahova (sediu principal), Argeş, Dâmboviţa şi Teleorman;
DRI Oltenia, cu competenţe în judeţele Dolj (sediu principal), Gorj, Olt, Mehedinţi şi Vâlcea;
DRI Centru, cu competenţe în judeţele Braşov (sediu principal), Covasna, Harghita şi Mureş;
DRI Transilvania Sud, cu competenţe în judeţele Sibiu (sediu principal), Alba şi Hunedoara;
DRI Banat, cu competenţe în judeţele Timiş (sediu principal), Arad şi Caraş-Severin;
DRI Transilvania Vest, cu competenţe în judeţele Cluj (sediu principal), Bihor şi Sălaj;
DRI Maramureş, cu competenţe în judeţele Maramureş (sediu principal), Satu-Mare şi Bistriţa-Năsăud.
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: