Ruşii simulează bombardarea bazei de la Deveselu

Ruşii simulează bombardarea bazei de la Deveselu

Militarii americani sunt îngrijoraţi că aviaţia rusă face antrenamente de bombardament pe o machetă care reproduce baza de la Deveselu FOTO AFP

După ce a dislocat în Crimeea bombardiere nucleare tip Tupolev 22, Moscova continuă jocurile de război în zona Mării Negre aducând peste 1.500 de militari care efectuează exerciţii. Practic, este vorba de nişte manevre în care este implicată şi o cantitate mare de tehnică militară, fiind mobilizate sute de avioane şi elicoptere militare, dar şi vehicule amfibii.

Conform datelor deţinute până în prezent se pare că scenariul este unul ofensiv, militarii exersând un desant aerian şi naval într-o zonă  „inamică”. 
 
„Unităţile se vor antrena pentru desfăşurarea rapidă de trupe în cel mai scurt timp posibil. Personal militar şi echipamente vor fi lansate din avioane", au precizat într-un comunicat resposabilii militari de la Moscova. 
 
Mai mult, surse militare au declarat pentru „Adevărul” că aviaţia militară rusă a trecut la antrenamente dedicate pentru a avea un succes cât mai mare într-o eventuală misiune de atac asupra scutului antirachetă de la Deveselu. Concret, „cazarma care găzduieşte această unitate americană a fost reprodusă la scară 1/1 din materiale uşoare, iar piloţii se pot perfecţiona în condiţii cât mai apropiate de cele reale”, au explicat sursele citate. 
 
Nu o dată responsabilii militari ruşi au arătat cu degetul spre Deveselu susţinând că scutul are potenţial ofensiv, lucru negat de mai multe ori de omologii români şi americani. 
 
Revenirea la doctrina din timpul Războiului Rece
 
Generalul Alexandru Grumaz consideră că Rusia pregăteşte acum o nouă Cortină de fier. „Rusia pune în practică în zona Mării Negre chiar şi exerciţii militare nenotificate alianţei NATO. 
Crimeea este un uriaş depozit de armament aşa cum în timpul Razboiului Rece acest rol a fost al Transnistriei
 
Alexandru Grumaz, general
Responsabilii militari ruşi se reîntorc la doctrina din timpul Razboiului Rece şi fac stocuri imense de tancuri, blindate, sisteme de rachete antinavă sau antiaeriene. Crimeea este un uriaş depozit de armament aşa cum în timpul Războiului Rece acest rol a fost rezervat Transnistriei. Moscova are scopul declarat de a ajunge cea mai mare armată din lume, ambiţie care, din cauza cheltuielilor  mari, ar putea aduce o situaţie asemănătoare cu cea din 1991, când s-a produs colapsul URSS”, a subliniat generalul Alexandru Grumaz. 
 
Bucureştiul nu vede pericolul care vine de la Moscova
 
La rândul său, generalul Constantin Degeratu susţine că Rusia are pentru această zonă un plan bine pus la punct. „Au început să-l pună în practică în anul 2014 şi sunt foarte riguroşi.  Foarte grav este că şi-au dezvoltat puternic flota Mării Negre. 
 
Resposabilii de la Bucureşti nu văd pericolul care vine dinspre Rusia
Constantin Degeratu, general
 
Şi nu vorbim numai de numărul de nave, ci şi de categoriile de arme care au intrat în dotarea acestora. Mai mult, a fost dezvoltată şi o putenică latură de desant naval. Cu toate astea resposabilii de la Bucureşti nu văd pericolul care vine dinspre Rusia”, a precizat generalul Constantin Degeratu.
 
Manevre tipic sovietice
 
„Din păcate această atitudine agresivă a ruşilor a intrat în cotidian încât putem spune că nimic nu mai este nou pe frontul de Est. Prin aceste manevre, Moscova îşi atinge două scopuri. În primul rând îşi antrenează militarii, dar, mai important, induc sentimentul de teamă în zonă Mării Negre şi nu numai. Este o tactică tipic sovietică pe care Putin a învăţat-o foarte bine”, este de părere fostul director al SRI, Costin Georgescu. 
Prin aceste manevre militare, ruşii induc sentimentul de teamă în zonă Mării Negre şi nu numai
 
Costin Georgescu, fost director al SRI
 
„Ar fi obligatoriu să avem şi noi cu ce să ne apărăm, dar din păcate ritmul de înzestrare al Armatei este unul deficitar. Nu suntem în stare să cheltuim cei doi la sută din PIB aşa cum ne-am angajat. Şi mai avem o problemă. Din respectivul procent pentru Apărare, MApN foloseşte de fapt mult mai puţin pentru că din cei 2 la sută sunt achitate şi pensiile militare.  Deci nu toţi banii alocaţi pentru Armată, pentru pregătire, întreţinere şi înzestrare, cum se dă de înţeles.  Oricum, cei care sunt responsabili acum fac un joc periculos pentru că, prin deciziile lor, pun în pericol chiar şi siguranţa României”, precizează Costin Georgescu. 
 
Cum răspund americani
 
Cea mai importantă prezenţă militară americană în România din punct de vedere al tehnicii de luptă, dar şi al numărului de militari este întâlnită la Baza Mihail Koglniceanu. Aici funcţionează o masivă componentă aeriană, dar a fost plasată şi o brigadă de blindate, militarii americani efectuând rotaţiile clasice de personal ca în orice altă bază americană din Europa. În plus, aici au fost plasate şi celebrele tacuri M1 Abrams. 
 
Apoi la Deveselu, avem sistemul de apărare antibalistic Aegis Ashore, care va fi dotat cu rachete de ultima generaţie de tip (SM-3) Block IIA şi care este operat de militari americani.
 
 
În fine, ultimul obiectiv în care operează militarii americani este Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii, unde US Air Force investeşte masiv. Astfel aici vor putea fi operate printre altele dronele înarmate MQ-9 Reaper, dar şi avioane militare americane de transport Lockheed C-5 Galaxy sau Boeing C-17=-09876Globemaster III. Oricum, în ultimii ani, prin rotaţie, la Câmpia Turzii, forţele americane au amplasat vestitele avioane de vânătoare  F-15 Eagle (foto jos), dar şi temutele aparate de atac la sol A-10 Thunderbolt II. 
 
 
Apoi, căte un distrugător sau câte o nava de asalt ajunge periodic la Constanţa, iar avioanele româneştii  F-16 intrate recent în serviciu fac diverse exerciţii cu colegii lor americani uneori fiind vorba chiar de avioane de luptă de ultimă oră F-22 sau chiar de bombardiere B-52.
 
Bateriile de coastă merg înainte
 
Licitaţia pentru dotarea cu baterii de rachete de coastă care ne-ar apăra de navele de luptă ale Rusiei intră, în sfârşit, pe linie dreaptă. Concret, cel puţin trei firme mari producătoare şi-au luat avizele de securitate necesare în astfel de tranzacţii. Pentru acest contract al MApN pot aplica acum MBDA (racheta Exocet MM40 Block 3), Boeing Defense, Space & Security (Harpoon ) şi Saab Bofors Dynamics (cu sisteme  RBS). 
 
Programele de înzestrare merg cu frâna trasă
 
Anunţate cu mare tam-tam, marile programe de înzestrare ale Armatei Române au rămas însă încremenite în proiect din diverse motive. Este vorba de programele de dotare cu blindate, corvete, camioane cel de modernizare pentru avioanele IAR 99 Şoim bat pasul pe loc.
 
În 2018 s-au derulat cu succes şi s-au făcut plăţi de câteva miliarde doar pe marile contractele negociate direct, Guvern-Guvern. Este vorba de achiziţionarea sistemul de apărare anti-aeriană Patriot şi a lansatoarelor de rachete HIMARS.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: