România, condamnată la CEDO pentru arestarea ziaristului Marian Gîrleanu, în 2006. Acesta a fost acuzat de divulgarea de informaţii secrete

România, condamnată la CEDO pentru arestarea ziaristului Marian Gîrleanu, în 2006. Acesta a fost acuzat de divulgarea de informaţii secrete

Imagine de arhivă, Plenul CEDO

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis marţi condamnarea României pentru încălcarea Articolul 10 din Convenţie (privind libertatea de exprimare) în cazul ziaristului Marian Gîrleanu, arestat şi amendat în 2006 pentru posesie şi difuzare de informaţii secrete. Statul trebuie să-i plătească o despăgubire de 4.500 de euro.

Ştiri pe aceeaşi temă

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis marţi că România se face vinovată de încălcarea Articolul 10 din Convenţie (privind libertatea de exprimare) în cazul ziaristului Marian Gîrleanu, arestat şi amendat în anul 2006 pentru posesie şi difuzare de informaţii secrete. 

În decizia ei, Curtea a considerat că arestarea, urmărirea penală şi amenda în contextul unei anchete de presă constituie o ingerinţă asupra libertăţii de exprimare. 

„Hotărârea de astăzi este importantă pentru că subliniază dreptul jurnalistului de a deţine şi de a comunica informaţii clasificate altor persoane, ca parte a activităţilor specifice investigaţiei jurnalistice. Atât timp cât îşi îndeplineşte obligaţiile profesionale şi urmăreşte un interes public jurnalistul nu poate fi supus unor sancţiuni, mai ales de natură penală, în cauza de faţă privare de libertate, ridicarea echipamentelor electronice, interceptări şi, în final, amenda aplicată de procuror şi menţinută de instanţe”, a specificat Diana Hatneanu, avocatul care l-a reprezentat pe Gîrleanu la CEDO.

Potrivit apărătorului lui Gîrleanu, avocata Diana Hatneanu, cazul continuă să fie actual în România din perspectiva unor posibile modificări ale Codului penal care să afecteze dreptul jurnaliştilor de a publica anumite informaţii.

„Cu atât mai puţin jurnalistul poate fi asimilat funcţionarilor sau persoanelor cu obligaţii de păstrare a secretului sau confidenţialităţii unor informaţii. Chestiunea aceasta rămâne de interes, atât din perspectiva prevederilor actuale ale Codului penal privind divulgarea de informaţii secrete sau confidenţiale, cât şi din cea a unor posibile modificări care să afecteze dreptul jurnaliştilor de a publica anumite informaţii”, a completat avocata Diana Hatneanu.

Faptele

În anul 2006, Marian Gîrleanu era corespondentul ziarului România liberă în Vrancea. În momentul în care a intrat în posesia unor documente ce priveau implicarea armatei române în războiul din Afganistan, el a încercat mai întâi să verifice autenticitatea acelor informaţii, adresându-se SRI şi MApN,  instituţii care i-au comunicat că informaţiile în cauză ar fi fost expirate. 

Gîrleanu a transmis informaţia despre existenţa unor potenţiale scurgeri de informaţii secrete din armată în redacţia centrală a ziarului, care a desemnat un alt ziarist să deruleze ancheta de presă.

Informaţiile apărute ulterior în media au stârnit o dezbatere aprinsă în spaţiul public, în perioada 2005-2007, deoarece veneau după ce trei jurnalişti din România fuseseră răpiţi în Irak, iar o potenţială breşă în sistemul informaţional românesc arăta că puteau fi în pericol şi soldaţii români din respectivele teatre de operaţiuni. După cum relata cotidianul local, Ziarul de Vrancea, despre acest subiect scria şi Ovidiu Ohanesian,unul din jurnaliştii răpiţi în Irak în anul 2005.

În februarie 2006, în plină anchetă publică privind scurgerile de informaţii din armată, locuinţa lui Gîrleanu a fost percheziţionată, i-a fost confiscat computerul şi el a fost arestat. Telefonul i-a fost interceptat. 

Marian Gîrleanu a fost eliberat la numai o zi după ce fusese arestat preventiv pentru o perioadă de zece zile.

În anchetă procurorii au stabilit că informaţiile s-au scurs deja în spaţiul public încă din 2004, iar Gîrleanu a intrat în posesia lor în 2005. El a explicat că a fost interesat de respectivele documente strict din punct de vedere jurnalistic şi că a încercat să le verifice adresându-se SRI şi MApN.

În iulie 2007 MApN a anunţat că a declasificat respectivele documente, deoarece au fost compromise.
 
Cum a tratat justiţia din România acest caz

În august 2007 procurorul a decis amendarea administrativă a lui Marian Gîrleanu, cu 800 de lei, pentru deţinerea şi transmiterea informaţiilor secrete prin încălcarea Legii 182/2002, privind protecţia informaţiilor clasificate, şi a Legii 51/1991, a siguranţei naţionale, iar instanţa a menţinut această decizie.

Procurorul a considerat că fapta nu a fost suficient de gravă, de natură să aducă atingere siguranţei naţionale, dat fiind că informaţiile fuseseră compromise din 2004, iar încercările lui Gîrleanu de a le proba s-au înscris în activitatea de investigaţie jurnalistică. Totuşi Parchetul a considerat că jurnalistul nu a urmărit interesul public în acest caz, ci faima personală, invocând chiar o presupusă încălcare a Legii 544/2001, a informaţiilor publice. Deşi respectiva lege nu se referă la jurnalişti, că ar fi obligaţi să respecte secretul informaţiilor privind siguranţa naţională, ci la angajaţii din domeniul siguranţei naţionale.

În decembrie 2007 Gîrleanu s-a plâns Curţii de Apel din Bucureşti că a fost condamnat pe nedrept pentru obţinerea şi difuzarea de informaţii secrete, arătând că el ca ziarist nu a făcut decât să primească şi să verifice aceste informaţii, prevederile legilor siguranţei aplicându-se numai acelor persoane care lucrează în sistemul de protejare a acestor informaţii. Mai mult, procurorii au încercat prin condamnarea lui să acopere adevărata problemă, aceea a scurgerilor de informaţii din instituţiile publice.

În 2008 Curtea de Apel i-a respins cererea motivând că libertatea de expresie şi faptul că e ziarist nu-l exonerează de vina de a divulga informaţii secrete care ar putea pune în pericol vieţile militarilor români din Afganistan.

Jurnalistul a fost apărat de organizaţiile care apără libertatea presei

Clubul Român de Presă a protestat faţă de arestarea spectaculară, considerând că investigarea unei asemenea acuzaţii poate fi făcută în stare de libertate. Totodată, a fost criticată şi legea siguranţei naţionale, care, în opinia Clubului Roman de Presa, este în dezacord cu legislaţia europeană şi defavorizează jurnalistul.

În timpul dezbaterilor Clubului Român de Presă, preşedintele de la acea dată, Traian Băsescu a transmis telefonic faptul că regretă cele întâmplate faţă de jurnalistul Marian Gârleanu iar Mircea Toma, de la Agenţia de Monitorizare a Presei a apreciat că aceasta "este o imixtiune în treburile justiţiei"
 
Decizia CEDO
 
În septembrie 2009, în urma deciziei Curţii de Apel Bucureşti, Gîrleanu s-a plâns la CEDO pentru încălcarea Articolului 10 din Convenţia europeană. Ziaristul a susţinut că el a acţionat cu bună credinţă, în calitate de jurnalist, că informaţiile obţinute de el au fost de interes public şi că legile pe baza cărora a fost condamnat nu se aplică în cazul jurnaliştilor. Guvernul a susţinut în faţa CEDO că Gîrleanu nu a acţionat ca ziarist şi deci consideră că nu a fost încălcat Articolul 10. 

Între timp Gîrleanu şi-a pierdut locul de muncă, aparent pe motiv că ziarul ar fi restructurat posturile de corespondenţi.

Potrivit deciziei CEDO, Gîrleanu a primit şi verificat informaţiile în calitate de ziarist, le-a transmis mai departe colegilor care le-au publicat acţionând cu bună credinţă în cadrul unei investigaţii jurnalistice, aşa cum stabilise de altfel şi procurorul în 2007. În plus, „Curtea a considerat că arestarea, urmărirea penală şi amenda în contextul unei anchete de presă constituie o ingerinţă asupra libertăţii de exprimare. Mai mult, în contextul dezbaterii publice din România despre subiect, care a condus şi la o serie de sancţiuni disciplinare în MApN, documentele deţinute de Marian Gîrleanu au ridicat cu adevărat întrebări de interes public”, se arată într-un comunicat emis presei de APADOR-CH.

CEDO a concluzionat că, având în vedere interesele unei societăţi democratice de menţinere a libertăţii presei, măsurile luate împotriva domnului Gîrleanu nu au fost justificate. Prin urmare statul român este obligat să-l despăgubească pe Marian Gîrleanu cu 4500 de euro.

În proces au fost intervenienţi, de partea lui Gîrleanu, şi Guardian News, Open Society Justice Initiative şi International Commission of Jurists. Gîrleanu a fost reprezentat la CEDO şi de avocatul APADOR-CH, Diana Hatneanu.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările